Cel puțin 10% dintre românii cu vârste între 15 și 64 de ani au consumat un drog pentru a experimenta. 6% dintre români auconsumat și recent, în ultimul an, arată un raport al Agenției Naționale Antidrog.
Raportul naţional privind situaţia drogurilor 2022, realizat de specialiştii ANA, cuprinde cele mai recente date şi informaţii legate de consumul şi traficul de droguri în România, fiind evidenţiate tendinţele de evoluţie înregistrate de ţara noastră, atât pe linia prevenirii consumului de droguri, cât şi pe cea a combaterii traficului de droguri, precum şi măsurile adoptate de instituţiile publice faţă de problematica drogurilor, transmite instituția, într-un comunicat preluat de Agerpres.
ANA precizează că datele analizate sunt cele înregistrate la nivelul anului 2021.
Principalele droguri consumate în România – 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat şi în ultimul an (consum recent).
Se remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepţie făcând consumul de noi substanţe psihoactive (NSP).
Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescenţa este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la iniţierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanţe psihoactive (13 ani).
Cel mai consumat drog în România
Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populaţia şcolară.
La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalenţe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea Bucureşti – Ilfov.
Referitor la solicitările de tratament ca urmare a consumului de droguri, similar anului anterior, când s-a observat o scădere semnificativă a numărului de persoane consumatoare de droguri care solicită asistenţă, se consolidează această evoluţie descendentă, înregistrându-se 3.097 persoane consumatoare de droguri care au solicitat asistenţă, ceea ce înseamnă cu 10% mai puţin faţă de anul anterior, în principal pentru consum de canabis, opioide şi noi substanţe psihoactive.
La fel ca în anii anteriori, solicitările de asistenţă ca urmare a problemelor cauzate de consumul de canabis reprezintă peste 50% dintre cererile de tratament.
Au fost înregistrate 30 decese asociate consumului de droguri, dintre care 25 decese prin supradoză. Numărul cazurilor de decese asociate consumului de droguri continuă să scadă. Vârsta medie de deces rămâne în continuare peste 30 ani.
În privinţa infracţionalităţii la regimul drogurilor, parametrii de evaluare a infracţionalităţii la regimul drogurilor la nivel naţional au înregistrat creşteri faţă de valorile anului anterior, menţinând tendinţa în creştere a numărului de persoane trimise în judecată pentru săvârşirea de infracţiuni la regimul drogurilor şi a numărului de persoane condamnate.
