Ziua de 1 septembrie marchează 145 de ani de la numirea primului ofiţer evreu în Armata României, momentul fiind marcat, joi, în Piaţa Constituţiei din Capitală, printr-o ceremonie la care au luat parte membri ai Guvernului, preşedintele Curţii Constituţionale, dar şi personalităţi ale comunităţii evreieşti din ţară, scrie Agerpres.
Conform aceleiași surse, Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a afirmat în cadrul evenimentului că este în curs realizarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului din România.
„Specialiştii Guvernului lucrează şi în acest moment la un amplu program de revizuire a programelor de educaţie privind Holocaustul pentru tânăra generaţie şi la actualizarea programelor de pregătire pentru învăţători, profesori şi instructori care predau despre Holocaust. Este în curs în acest moment şi realizarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului din România”, a declarat Dîncu.
El a adăugat că fiecare dintre noi este dator să acţioneze pentru ca ororile Holocaustului să nu fie uitate.
„Suntem cu toţii datori, la nivelul instituţiilor statului, dar şi ca cetăţeni ai României, să acţionăm pentru ca ororile Holocaustului să nu fie nicicând uitate şi să nu mai fie niciodată posibile. Putem face asta prin măsuri active şi sistematice de prevenire şi combatere, de sancţionare a radicalismului şi discursului instigator la ură, precum şi a altor forme de negare şi distorsionare a Holocaustului, a manifestărilor antisemite şi xenofobe şi a tuturor formelor de intoleranţă”, a afirmat ministrul.
Potrivit acestuia, este nevoie de „o asumare colectivă” a vinei pentru ca asemenea crime să nu se mai repete.
„Dacă generaţia mea sau cea a tinerilor de acum nu a comis asemenea crime, nu avem totuşi dreptul de închide ochii atunci când este vorba despre crime împotriva unor comunităţi, grupuri etnice sau împotriva oricărui semen al nostru. Este nevoie de o asumare colectivă a vinei, a păcatului pentru ca aceasta să nu fie uitată şi pentru ca să nu se mai repete. Când este vorba de crime, nu putem cântări morţile sau tragediile. Nu sunt mai puţini vinovaţi cei care au ucis mai puţini şi nici mult mai mult vinovaţi cei care au ucis oameni fără apărare. Asemenea vinovăţii trebuie asumate colectiv, trebuie privite cu tragism şi acţionat cu hotărâre împotriva oricărei idei sau oricărui gest care neagă, schimbă sensul, micşorează semnificaţia sau muşamalizează”, a spus Vasile Dîncu.
Şi preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, a adresat un mesaj în cadrul ceremoniei, precizând că evenimentul reprezintă un reper simbolic al cooperării loiale dintre români şi evrei.
„Acest eveniment, cu o mare încărcătură istorică, reprezintă un reper simbolic al cooperării loiale dintre români şi evrei, prin slujirea lor împreună în cadrul uneia dintre cele mai stabile şi apreciate instituţii ale statului nostru de la începutul constituirii ei şi până în zilele noastre – Armata României. Astăzi (joi – n.r.) avem o ocazie deosebită: să privim istoria în momentele ei majore, pe firul vieţii unui om, care prin faptele şi sacrificiul său a devenit emblematic pentru noi toţi”, a declarat Marian Enache.
El a adăugat că rememorarea evenimentului are şi o semnificaţie profund umană şi dovedeşte faptul că în istoria noastră comună starea de fapt reală a fost aceea a unei convieţuiri „paşnice şi fraterne”, chiar dacă, în diferite regimuri politice nedemocratice, au existat unele „derapaje şi excese intolerabile” din partea unor persoane şi organizaţii politice care au promovat ideologii totalitare de dreapta sau de stânga, ideologii extremiste, care au fost condamnate de raţiunile istoriei.
„În ceea ce mă priveşte, consider că în actualele condiţii geopolitice şi în contextul relaţiilor internaţionale turbulente, acum, poate mai mult ca oricând, se impune să reafirmăm unitatea poporului şi egalitatea între cetăţenii săi ca singurul fundament al statului român, România fiind patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, naţionalitate, de origine etnică, de limbă, religie, de opinie, de sex, apartenenţă politică, de avere sau de origine socială. Nu pot să nu reamintesc, în acest context special, îndatorirea fundamentală a fiecărui cetăţean, potrivit căreia fidelitatea faţă de ţară este sacră, iar cetăţenii ei, indiferent de deosebirile inerente între aceştia, au dreptul şi obligaţia să apere ţara, şi aceasta cu atât mai mult cu cât România este ţară membră a Uniunii Europene şi a Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)”, a subliniat preşedintele CCR.
Marian Enache a arătat că actuala Constituţie a României, care reprezintă „aşezământul politic şi juridic fundamental al ţării”, consacră şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, statul român fiind unul dintre statele europene cu standardele de protecţie a acestor drepturi cele mai avansate.
Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Silviu Vexler, a transmis că războiul aflat în desfăşurare ne-a reamintit cât de importantă este normalitatea.
„Astăzi, aici, în faţa dumneavoastră, la 145 de ani distanţă, se împlineşte visul unei comunităţi – ce-i drept, speram să fie un vis mai plăcut, a speranţelor unor oameni pentru care România a însemnat totul, chiar şi atunci când nu aveau nimic. Într-un act istoric unic, atât în timpul războiului de independenţă, cât şi al Primului Război Mondial, evreii au adus jertfa supremă, deşi nu erau recunoscuţi drept cetăţeni ai României. (…) Evenimentele recente, războiul aflat în desfăşurare aproape de noi şi suferinţa uriaşă pe care a adus-o ne-au reamintit cât de importantă este normalitatea şi cât de multe eforturi sunt necesare pentru a o păstra”, a evidenţiat Silviu Vexler.
La eveniment au mai luat parte ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, ministrul Muncii, Marius Budăi, preşedintele Curţii de Conturi, Mihai Busuioc, şefa Parchetului General, Gabriela Scutea, ambasadori, parlamentari, reprezentanţi ai cultelor.
Sursa: AGERPRES
