Ziua Naţională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie, printr-o iniţiativă menită a atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor.
Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin intermediul Centrelor de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, foloseşte acest prilej pentru a derula, la nivel naţional, activităţi de informare, sensibilizare şi conştientizare în mediul şcolar şi în comunitate, cu privire la riscurile consumului de tutun şi de formare de abilităţi de viaţă sănătoasă.
Anul acesta, Ziua Naţională Fără Tutun are ca temă „Tutunul şi bolile pulmonare – Nu lăsa tutunul să-ti taie respiraţia! Alege sănătatea!”.
Campania este centrată pe legătura între fumat şi sănătatea plămânilor şi îşi propune creşterea conştientizării cu privire la:
* impactul negativ pe care fumatul îl are asupra plămânilor, de la boli respiratorii cronice la cancer;
* rolul fundamental pe care îl au plămânii în sănătatea şi buna funcţionare a întregului organism;
* amploarea mortalităţii şi îmbolnăvirilor cauzate de fumat;
* sublinierea legăturii dintre fumat şi mortalitatea cauzată de tuberculoză;
* efectele expunerii la fumul de ţigară asupra sănătăţii plămânilor pentru oamenii de toate vârstele.
Modalităţile prin care tutunul afectează, în mod negativ, plămânii persoanelor care fumează sau care stau în medii în care se fumează:
1. Cancer pulmonar:
Fumatul este principala cauză a cancerului de plămâni, responsabil pentru mai mult de 2/3 din decesele la nivel global, datorate cancerului pulmonar. De asemenea, expunerea la fumul de ţigară, acasă sau la locul de muncă, creşte riscul apariţiei cancerului pulmonar. Renunţarea la fumat reducere riscul de cancer pulmonar. După 10 ani de abstinenţă ca fumător, riscul scade la jumătate faţă de cel al unui fumător activ.
2. Boli respiratorii cronice:
Fumatul este cauza principală a bolilor pulmonare obstructive cronice. BPOC este termenul folosit pentru a descrie o serie de boli evolutive care duc la îngustarea căilor respiratorii şi fac respiraţia dificilă.
BPOC moderată şi severa afectează aproximativ 65 de milioane de oameni în întreaga lume. Cele mai întâlnite afecţiuni din sfera BPOC sunt emfizemul şi bronşita cronică, dar BPOC poate include şi astmul refractar (ireversibil) şi unele forme de bronşectazii.
Fumatul este de departe principala cauză a BPOC, însă aceasta poate fi cauzată şi de expunerea îndelungată la poluarea aerului, la praf sau substanţe chimice. Dat fiind faptul că BPOC este o boală cronică, aceasta nu se poate vindeca, dar poate fi ţinută sub control. Medicaţia şi schimbarea stilului de viaţă, cum ar fi renunţarea la fumat, pot ajuta.
Riscul de a dezvolta astfel de boli este mai crescut pentru persoanele care se apucă de fumat la o vârstă mai mică deoarece fumatul încetineşte dezvoltarea plămânilor, în mod semnificativ.
3. Tuberculoză:
Tuberculoza afectează în mod negativ plămânii, reducând funcţiile acestora, iar fumatul accentuează aceste efecte negative, crescând riscurile insuficienţei respiratorii.
4. Poluarea aerului:
Fumul de ţigară este un puternic poluant în mediile închise, conţinând peste 7000 de substanţe chimice, din care 69 cu puternic efect cancerigen. Fumul de ţigară în încăperile închise rezistă în aer până la 5 ore, afectând în continuare plămânii.
5. Fumatul pasiv:
Expunerea fătului în viaţa intrauterină la toxinele din fumul de ţigară împiedică adesea dezvoltarea şi buna funcţionare a plămânilor.
La nivel mondial, peste 165.000 de copii mor înainte de împlinirea vârstei de 5 ani de diverse boli respiratorii asociate fumatului pasiv. Copiii expuşi fumatului pasiv au un risc crescut de a dezvolta boli respiratorii cronice.
