Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA, operatorul de transport și sistem din România, pregătește una dintre cele mai ample etape de dezvoltare a infrastructurii de transport al energiei electrice, iar o parte importantă a investițiilor planificate de Transelectrica pentru următorul deceniu este direcționată către legăturile cu sistemele electroenergetice vecine. Potrivit Planului de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport pentru perioada 2026-2035, aproape 19% din valoarea programului de investiții este asociată proiectelor pentru creșterea capacității de interconexiune. Asta înseamnă circa 2,3 miliarde de lei investiți pentru conexiunile energetice ale României cu sistemele electroenergetice vecine.
Miza acestor investiții depășește construcția unor noi linii electrice. O capacitate mai mare de schimb cu statele vecine oferă Sistemului Electroenergetic Național mai multă flexibilitate în perioadele în care producția și consumul se modifică rapid, facilitează integrarea României în piața europeană de energie și ajută la gestionarea situațiilor în care SEN are nevoie temporar de volume mai mari de energie din import.
România ar urma să ajungă, conform planurilor de dezvoltare și acordurilor avute în vedere, la 19 linii de interconexiune de 400 kV, de la 11 câte sunt în prezent.
Nu este vorba doar despre construirea a încă opt legături energetice. În paralel, sunt dezvoltate magistrale interne de 400 kV, sunt modernizate stații și sunt pregătite noi culoare prin care energia va putea circula între diferite regiuni ale României și sistemele vecine.
Extinderea vizează atât vestul, cât și estul țării: sunt avute în vedere două noi linii cu Ungaria, o linie cu Serbia, două cu Republica Moldova și trei legături de 400 kV cu Ucraina.
De ce are România nevoie de interconexiuni mai puternice
Sistemul energetic se schimbă. Creșterea capacităților de producție din surse regenerabile înseamnă și variații mai mari ale producției, în funcție de vânt sau de radiația solară. În același timp, apar noi capacități de stocare, noi producători și noi fluxuri de energie la nivel regional.
Legăturile dintre sistemele naționale devin tot mai importante. Transelectrica arată că dezvoltarea RET urmărește inclusiv creșterea capacităților de interconexiune și integrarea pieței unice europene, precum și evoluția capacităților de schimb cu sistemele energetice vecine.
Dezvoltarea interconexiunilor contribuie și la îndeplinirea obiectivelor europene privind schimburile transfrontaliere de energie electrică, inclusiv la cerința de punere la dispoziția pieței a cel puțin 70% din capacitatea relevantă de transport transfrontalier.
Practic, o rețea mai bine conectată permite energiei să circule mai ușor între România și statele din jur. În perioadele cu producție internă ridicată, o capacitate transfrontalieră mai mare poate facilita schimburile comerciale către piețele vecine. În perioadele în care producția disponibilă este redusă sau consumul crește, interconexiunile oferă acces la volume suplimentare de energie din sistemul european.
De la Banat până la Republica Moldova: unde se dezvoltă legăturile României
Pe interfața de vest sunt prevăzute continuarea dezvoltării axului de 400 kV Porțile de Fier-Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad, echiparea celui de-al doilea circuit al LEA 400 kV Nădab-Békéscsaba și proiectul LEA 400 kV Oradea-Józsa. Planul include și proiectul pentru cel de-al doilea circuit Porțile de Fier-Djerdap, care vizează dezvoltarea interconexiunii cu Serbia.
În est, dezvoltarea infrastructurii urmărește și creșterea capacității de schimb cu Republica Moldova și Ucraina. Printre proiectele înscrise în plan se află LEA 400 kV Suceava-Bălți, noua LEA 400 kV Gădălin-Suceava, precum și LEA 400 kV Gutinaș-Strășeni, pentru porțiunea liniei aflată pe teritoriul României, dar și proiectul Artsyz-Isaccea.
Pe interfața de sud, investițiile urmăresc inclusiv facilitarea transportului energiei provenite din sursele regenerabile din zona Mării Negre către centrele de consum și stocare.
Acestor investiții li se adaugă modernizarea infrastructurii din interiorul țării. Funcționarea eficientă a interconexiunilor la frontieră depinde și de capacitatea rețelei interne de transport de a prelua și transporta energia către graniță sau, în sens invers, dinspre frontieră către principalele zone de consum.
Ce înseamnă mai multe interconexiuni
Dezvoltarea interconexiunilor este uneori asociată exclusiv cu posibilitatea de a importa energie. Rolul lor este însă mai larg. O capacitate mai mare de schimb înseamnă posibilitatea ca energia să circule în ambele sensuri, în funcție de condițiile din sistem și de piață. Interconexiunile contribuie astfel la integrarea piețelor, la reducerea congestiilor și la utilizarea mai eficientă a resurselor disponibile la nivel regional.
În perioadele în care România dispune de un surplus de producție, interconexiunile permit valorificarea acestuia prin export, în limitele capacităților disponibile și ale condițiilor de piață. În situațiile în care producția internă nu acoperă integral necesarul de consum, aceleași legături facilitează importurile de energie electrică.
De aceea, dezvoltarea liniilor de interconexiune nu înseamnă construirea unei infrastructuri exclusiv pentru import, ci creșterea flexibilității SEN, acces mai bun la schimburile transfrontaliere și o integrare mai puternică în sistemul electroenergetic european.
Planul Transelectrica este corelat cu planificarea europeană realizată în cadrul ENTSO-E. Opt dintre proiectele incluse în PDRET, care însumează 25 de lucrări, sunt proiecte de interes comun și mutual dezvoltate în cadrul planificării coordonate europene. Printre acestea se numără interconectarea România-Ungaria și proiectul de rețea inteligentă CARMEN.
Sursa: Direct Media
