România și-a crescut fluxurile fizice tranfrontaliere de export de energie cu 52% în prima jumătate a anului, comparativ cu primele 6 luni ale anului 2025. Raportat la aceeași perioadă, fluxurile fizice de import au avansat cu doar 0,4%, într-un sistem pus la încercare și de oprirea simultană a ambelor reactoare ale centralei de la Cernavodă, pentru 20 de zile.
Oprirea Unităților 1 și 2 de la Cernavodă (Unitatea 2 începând cu 4 mai, iar Unitatea 1 începând cu 10 mai, ambele reactoare fiind resicronizate în seara zilei de 30 mai) nu a împiedicat Sistemul Electroenergetic Național să funcționeze pe durata lunii mai într-un regim stabil și să mențină schimburile de energie cu țările vecine. În primul semestru din 2026, comparativ cu primele 6 luni ale anului 2025, exporturile fizice de energie ale României au crescut cu 52%, până la 4,98 TWh, în timp ce importurile au rămas aproape la nivelul anului trecut, la 5,77 TWh. În același timp, în aceeași perioadă, producția netă internă a crescut cu 7%, iar consumul intern net a scăzut ușor, cu 0,1%.
Cifrele primelor șase luni ale anului arată capacitatea sistemului energetic de a se adapta într-un context în care structura producției s-a modificat, disponibilitatea unor capacități importante a variat, iar condițiile hidrologice au fost diferite de la un trimestru la altul.
Creșterea producției interne, coroborată cu un consum aproape stabil, s-a reflectat în evoluția schimburilor transfrontaliere. Fluxurile fizice de export au ajuns la 4,98 TWh în primele 6 luni ale anului, față de 3,28 TWh în aceeași perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 52%.
Importurile fizice au totalizat 5,77 TWh, față de 5,75 TWh în primul semestru din 2025, avansul fiind de numai 0,4%.
Importurile nu au crescut după oprirea Centralei Nucleare de la Cernavodă
Unul dintre cele mai relevante aspecte ale evoluției din prima jumătate a anului este faptul că oprirea unei capacități nucleare importante nu s-a reflectat într-o creștere semnificativă a importurilor fizice.
În condițiile în care producția nucleară a scăzut cu 12% față de primul semestru din 2025, importurile fizice au rămas practic la același nivel: 5,77 TWh, față de 5,75 TWh. În același timp, producția netă internă a crescut cu 7%, ceea ce arată că reducerea producției din anumite surse a fost compensată de evoluția altor componente ale mixului energetic.
Este unul dintre elementele care arată flexibilitatea Sistemului Electroenergetic Național într-o perioadă în care disponibilitatea capacităților de producție s-a modificat.
Hidro și regenerabilele au compensat scăderea nuclearului și termo
Schimbarea structurii mixului de producție este una dintre explicațiile importante pentru evoluția balanței energetice. În primele șase luni din 2026, producția din surse hidro a crescut cu 18%, iar cea din surse regenerabile cu 20% față de perioada similară din 2025. În același timp, producția nucleară a scăzut cu 12%, iar producția din surse termo cu 5%.
Astfel, creșterea producției totale nu a venit dintr-o singură componentă, ci din capacitatea sistemului de a utiliza disponibilitatea diferită a mai multor surse de producție.
În structura mixului de producție netă, energia hidro a avut cea mai mare pondere, de 29%, urmată de energia termo, cu 28%. Sursele regenerabile au reprezentat 21%, iar energia nucleară 16%.
Exporturile au crescut pe patru dintre cele cinci granițe
Creșterea de 52% a fluxurilor fizice de export s-a reflectat pe majoritatea interconexiunilor României.
Cele mai mari creșteri procentuale au fost înregistrate pe granița cu Ucraina, unde exporturile au crescut cu 542%, respectiv cu 376 GWh, și pe cea cu Ungaria, unde avansul a fost de 195%, respectiv 170 GWh. Pe granița cu Republica Moldova, exporturile au crescut cu 118%, respectiv 1.639 GWh, iar pe granița cu Serbia au avansat cu 16%, respectiv 94 GWh. Singura scădere a fost înregistrată pe granița cu Bulgaria, unde exporturile au fost cu 50% mai mici.
În ceea ce privește importurile, fluxurile fizice au crescut pe granița cu Bulgaria și au scăzut pe granițele cu Serbia, Ungaria, Ucraina și Moldova.
Evoluția arată că interconexiunile României au continuat să fie utilizate intens, energia a circulat în funcție de disponibilitatea producției și de necesarul sistemelor interconectate.
Producția a crescut, iar consumul a scăzut ușor
În perioada ianuarie-iunie 2026, consumul intern net a scăzut cu 0,1%, în timp ce producția netă a crescut cu 7%.
La nivel lunar, consumul de energie electrică din SEN a înregistrat scăderi cuprinse între 0,91% în martie și 4,04% în mai, cu excepția lunii ianuarie, când consumul a crescut cu 6,29%. Creșterea din ianuarie a fost asociată și cu temperaturile mai scăzute.
Mai multă capacitate instalată și aproape 1 GW de stocare
În paralel cu evoluția producției și a schimburilor transfrontaliere, și capacitatea instalată a sistemului energetic a crescut. La 1 iulie 2026, puterea brută instalată în SEN totaliza 19.733 MW, față de 19.246 MW în aceeași perioadă a anului trecut.
România avea la acel moment 6.689 MW hidro, 3.840 MW fotovoltaic și 3.185 MW eolian.
În schimb, puterea instalată în centralele termo a scăzut cu aproximativ 19%, de la 5.490 MW la 30 iunie 2025 la 4.469 MW la 30 iunie 2026.
Un alt element nou în sistem îl reprezintă capacitățile de stocare. La 1 iulie 2026, puterea instalată în instalațiile de stocare ajunsese la 924,43 MW, corespunzătoare unei capacități de stocare de 1.762,50 MWh.
Transelectrica, în centrul mecanismului de echilibrare
În spatele acestor cifre se află un sistem electroenergetic care trebuie echilibrat permanent, indiferent de modificările producției, consumului sau disponibilității unor centrale.
Raportat la tabloul energetic al primelor 6 luni ale anului 2026, oprirea Centralei Nucleare de la Cernavodă pentru 20 de zile în luna mai a reprezentat unul dintre momentele în care această flexibilitate a fost pusă la încercare. În imaginea de ansamblu a perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2026, scăderea producției nucleare cu 12% nu s-a tradus însă într-o creștere semnificativă a importurilor, iar producția netă internă a crescut cu 7%. În același timp, pentru același interval de 6 luni, România și-a majorat cu 52% fluxurile fizice de export de energie electrică.
Aceste evoluții nu țin doar de cantitatea de energie produsă, ci și de capacitatea sistemului de a echilibra permanent producția și consumul și de a gestiona fluxurile de energie prin rețeaua națională de transport și interconexiunile regionale.
Aici intervine Transelectrica. Prin Dispecerul Energetic Național, compania monitorizează permanent Sistemul Electroenergetic Național, coordonează funcționarea acestuia și gestionează fluxurile de energie prin rețeaua de transport, inclusiv în relația cu sistemele electroenergetice vecine.
Rezultatul primelor șase luni este relevant, din punct de vedere operațional: într-un an în care producția nucleară a scăzut cu 12%, producția totală a crescut cu 7%, consumul a scăzut ușor, importurile au rămas aproape neschimbate, iar fluxurile fizice de export au crescut cu 52%.
Sursa: Direct Media
