Circa 81% dintre adolescenţii români au folosit AI pentru a căuta informaţii despre produse în ultimul an, iar 13,2% utilizează deja AI cel puţin săptămânal pentru a finaliza direct o achiziţie, conform unui studiu Mastercard realizat în 13 ţări.
„Inteligenţa artificială influenţează deja modul în care tinerii consumatori descoperă produse, compară opţiuni şi iau decizii de cumpărare. Potrivit unui nou studiu Mastercard realizat în 13 ţări, inclusiv România, 81% dintre adolescenţii români au folosit AI pentru a căuta informaţii despre produse în ultimul an, iar 13,2% utilizează deja AI cel puţin săptămânal pentru a finaliza direct o achiziţie”, se menţionează într-un comunicat al companiei.
Datele studiului arată că utilizarea inteligenţei artificiale în procesul de cumpărare nu mai este doar la nivel de experiment şi începe să devină un comportament obişnuit pentru o parte dintre consumatori. De asemenea, 26% dintre adolescenţii români spun că ar fi dispuşi să folosească un asistent de cumpărături bazat integral pe AI, capabil să recomande produse, să aleagă între diferite opţiuni şi să finalizeze achiziţii pe baza preferinţelor stabilite de utilizator.
„De şaizeci de ani, Mastercard contribuie la simplificarea şi securizarea modului în care oamenii plătesc şi sunt plătiţi. Astăzi, această misiune continuă să ne ghideze într-un moment care ar putea reprezenta cea mai importantă transformare a comerţului de la apariţia banilor încoace. Inteligenţa artificială îi ajută deja pe consumatori să ia decizii de cumpărare mai informate, iar în viitor va putea realiza inclusiv achiziţii în numele lor. Tehnologii precum Agent Pay deschid calea către o lume în care agenţii digitali pot efectua tranzacţii sigure în numele nostru”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România şi Croaţia, citat în comunicat.
Studiul Mastercard, realizat în rândul a 26.000 de părinţi şi adolescenţi cu vârste între 13 şi 18 ani, arată că generaţia tânără adoptă inteligenţa artificială în procesul de cumpărare într-un ritm semnificativ mai rapid decât părinţii lor.
Principalele concluzii din România sunt: 81% dintre adolescenţii români au folosit AI pentru a căuta informaţii despre produse în ultimul an; 65% cred că AI va schimba modul în care generaţia lor va face cumpărături; 38% se aşteaptă ca AI să devină una dintre principalele modalităţi de a face cumpărături în următorii ani; 26% ar fi dispuşi să utilizeze un asistent de cumpărături bazat integral pe AI, comparativ cu 16% dintre părinţi; 39% spun că ar avea mai multă încredere într-o recomandare de produs făcută de AI decât într-una venită de la un prieten; 46% spun că ar simţi că ratează ceva important dacă prietenii lor ar utiliza asistenţi AI pentru cumpărături, iar ei nu ar avea acces la astfel de instrumente; 86% consideră important să înţeleagă cum funcţionează AI şi cum poate fi utilizată; 86,3% dintre părinţii români consideră important ca adolescentul lor să înveţe despre inteligenţa artificială.
Potrivit sursei citate, tendinţele observate în rândul consumatorilor susţin una dintre concluziile centrale ale raportului Mastercard: apariţia comerţului agentic, în care agenţii AI pot acţiona în numele utilizatorilor pentru a căuta produse, compara oferte şi finaliza achiziţii.
Predicţiile au fost formulate împreună cu patru futurologi de renume internaţional, Magnus Lindkvist, Patrick Dixon MBE, Katja Forbes şi Theodora Lau, şi arată cum s-ar putea schimba comportamentul consumatorilor şi al companiilor în următorii ani. Printre primele sarcini pe care oamenii le-ar putea delega agenţilor AI se numără cumpărăturile uzuale, precum alimentele şi medicamentele, dar şi plata abonamentelor.
Predicţiile futurologilor incluse în raport descriu apariţia unui nou tip de client pentru retaileri: agentul AI, capabil să analizeze volume mari de date, să verifice informaţii, să parcurgă în câteva secunde recenziile şi feedbackul altor clienţi pentru a lua o decizie de cumpărare şi a finaliza achiziţia.
Raportul arată că încrederea este esenţială pentru trecerea către comerţul agentic. După cum explică Magnus Lindkvist: „Fiecare mare schimbare din comerţ a fost, în esenţă, o schimbare a modului în care acordăm încredere. De la piaţă la mall, apoi la catalog şi la simplul click pe un buton, fiecare etapă importantă din evoluţia comerţului le-a cerut oamenilor să aibă încredere în noi medii de cumpărare.”
Comerţul agentic reprezintă cea mai profundă schimbare de până acum, deoarece oamenii nu se mai bazează pe tehnologie doar pentru a primi informaţiile de care au nevoie ca să aleagă, ci încep să îi încredinţeze şi luarea unor decizii.
Potrivit Theodorei Lau, comercianţii şi instituţiile financiare vor trebui să câştige această încredere prin cadre clare privind identitatea, consimţământul, autorizarea şi răspunderea. Ea estimează că, până în 2030, cel puţin trei autorităţi de reglementare din statele G20 vor adopta cadre legislative pentru înregistrarea şi monitorizarea agenţilor AI, iar intenţia de plată va deveni la fel de valoroasă precum plata în sine. Acest lucru ar fi posibil deoarece autorizarea dată de consumator unui agent pentru a cumpăra în numele său ar putea fi verificată înainte de iniţierea tranzacţiei.
Cinci dintre cele 15 predicţii spun că: utilizarea AI pentru cumpărături ar putea deveni o practică obişnuită; achiziţiile de rutină vor fi delegate tot mai frecvent; retailerii vor trebui să răspundă atât nevoilor oamenilor, cât şi celor ale agenţilor AI; încrederea va determina gradul de adopţie; plăţile vor necesita noi modele de identitate şi autorizare.
„Băncile, companiile fintech şi furnizorii de servicii de plată ar putea avea nevoie de noi abordări în materie de autentificare, răspundere şi consimţământ, pe măsură ce agenţii AI vor participa tot mai mult la activităţile comerciale”, se precizează în comunicat.
Mastercard a comandat, împreună cu partenerul său de cercetare Opinium, un studiu pentru a înţelege atitudinile faţă de asistenţii AI şi modul în care aceştia sunt utilizaţi în cumpărături şi plăţi de către părinţi şi copiii lor adolescenţi. Cercetarea de teren a avut loc în lunile iunie şi iulie 2026. Sondajul a inclus 26.000 de respondenţi din 13 pieţe, grupaţi în 13.000 de perechi formate dintr-un părinte şi un adolescent cu vârsta între 13 şi 18 ani: Bulgaria, Cehia, Franţa, Germania, Israel, Italia, Ţările de Jos, Norvegia, Polonia, România, Suedia, Spania şi Regatul Unit.
