Expoziţia „The Memory Palace. Focus on the French art scene with the Marcel Duchamp Prize”, curatoriată de Daria de Beauvais, asistată de Lisa Colin, va fi organizată pe un etaj întreg din Palatul Dacia-România (Muzeul Municipiului Bucureşti), începând cu 10 februarie, în cadrul Art Safari.
„The Memory Palace. Focus on the French art scene with the Marcel Duchamp Prize” expune o selecție de 8 artiști și 2 duo-uri ale scenei artistice franceze, din generații și medii culturale diferite, selectați de Premiul Marcel Duchamp în ultimii 15 ani;
Printre aceștia se află și multipremiatul artist român care locuiește în Paris – Mircea Cantor – laureat al Premiului Marcel Duchamp în 2011, care nu este la prima sa participare la Art Safari, dar și alte nume sonore ale scenei artistice franceze;
Artiștii selectați pentru a fi parte din expoziția „The Memory Palace. Focus on the French art scene with the Marcel Duchamp Prize”: Farah Atassi, Michel Blazy, Katinka Bock, Mircea Cantor, Clément Cogitore, Daniel Dewar & Grégory Gicquel, Joana Hadjithomas & Khalil Joreige, Enrique Ramírez, Thu-Van Tran, Tatiana Trouvé;
Ioana Ciocan, CEO Art Safari și comisar al României la Bienala de Artă de la Veneția:
„După ce am prezentat în 2022 o expoziție de importanță majoră în parteneriat cu Muzeul Victoria și Albert din Londra, aflat la prima sa expoziție în Europa de Est, este o onoare acum pentru Art Safari să expună scena de artă contemporană franceză distinsă prin Premiul Marcel Duchamp. Este încă o dovadă a legăturii culturale strânse și a dialogului artistic constant dintre Franța și România. Suntem încântați să prezentăm publicului nostru român și internațional arta franceză a momentului, alături de arta românească contemporană și de maeștrii artei spaniole din secolul al XIX-lea. În 2023, Art Safari va găzdui și expoziția „Love Stories”, în parteneriat cu National Portrait Gallery, Londra.”
Prestigiosul Premiu Marcel Duchamp este organizat încă de la începuturi de către ADIAF, Asociația pentru Difuzarea Internațională a Artei Franceze, în parteneriat cu Centre Pompidou.
În fiecare an, este ales un câștigător din cei patru artiști nominalizați (artiști de origine franceză sau care locuiesc în Franța), din diverse arii ale artelor vizuale: instalație, video, pictură, fotografie, sculptură etc. ADIAF a organizat deja 50 de expoziții dedicate celor 90 de artiști distinși prin acest premiu (laureați și nominalizați), inclusiv 20 de evenimente pe plan internațional.
Claude Bonnin, Președinte ADIAF: „Misiunea ADIAF este de a promova scena de artă franceză la nivel internațional, prin expoziții dedicate artiștilor Premiului Marcel Duchamp. Aștept cu nerăbdare această întâlnire de la București care va marca reluarea programului internațional post-pandemie. În contextul actual al incertitudinii și războiului, arta este esențială și trebuie să subliniem importanța acestei expoziții care reflectă spiritul timpului nostru și permite un dialog cu prietenii noștri români.”
Julien Chiappone-Lucchesi, Consilier de cooperare și acțiune culturală și Director general al Institutului Francez din România: „Suntem mândri că am contribuit la realizarea acestei expoziții de nivel înalt, care oferă publicului român o călătorie inteligentă, poetică și îndrăzneață în compania unor artiști minunați, activi pe scena contemporană franceză. Această propunere originală a curatoarei Daria de Beauvais va lăsa, fără îndoială, urme în memoria vizitatorilor săi. Istoria relațiilor artistice dintre Franța și România este foarte bogată și mă bucur că ADIAF și Art Safari fac parte din această lungă tradiție, ambele fiind reprezentantele unei dinamici și viziuni ambițioase – mai necesare ca niciodată în Europa – în slujba dialogului, a diversității și a creației.”
Daria de Beauvais, curatoarea expoziției: „ ‘Metoda loci’, cunoscută și sub denumirea de „palatul memoriei”, este o artă a memoriei practicată încă din Antichitate. Se bazează pe amintirile unor locuri deja bine cunoscute, cărora le asociem prin diverse mijloace noile elemente pe care ne le dorim să le memorăm. Apare ca un fir comun care ne poate însoți de-a lungul vieții, arătând că viitorul este puternic înrădăcinat în trecut. „The Memory Palace” dezvăluie modul în o selecție de artiști contemporani se interesează de trecut pentru a-l reinterpreta, privind spre un viitor plin de speranță.
Unii dintre acești artiști aleg să ‘reviziteze’ istoria culturală occidentală. De exemplu, Farah Atassi prin pânzele sale vii, viziuni subiective asupra istoriei picturii de secol XX-lea, sau Clément Cogitore, care prin reinterpretarea baletului „Les Indes Galantes” de Rameau cu dansatori krump, aduce în contemporan acest spectacol de secol al XVIII-lea, îl plasează într-un nou spațiu urban și politic. Alți artiști abordează de o manieră foarte fresh arta meșteșugului: Mircea Cantor creează o rozetă monumentală din conserve uzate, folosind tehnica upcycling și combinând în același timp cultura medievală cu cea consumeristă contemporană. Daniel Dewar și Grégory Gicquel, la rândul lor, chestionează sculptura tradițională în lemn, combinând diferite tehnici și forme de viață în piesele lor de mobilier suprarealist.
Este vorba și despre crearea de punți între trecut și viitor. Un exemplu în acest sens este Katinka Bock care a filmat scufundarea unei bărci pline de pietre, creând un peisaj nedeterminat în spațiu și timp. Sau instalația neon semnată de Enrique Ramírez, care declară că „Viitorul nu încetează niciodată să se repete, neputând fi separat de trecut.”
Memoria funcționează ca fir roșu al expoziției. O amintire fantomatică evocată de lucrările Tatianei Trouvé, o amintire istorică evocată de lucrările semnate de Joana Hadjithomas și Khalil Joreige, care au la bază roci extrase din siturile culturale pariziene, sau o amintire de ordin politic redată de norii semnați de Thu-Van Tran, lucrări delicate care evocă consecințele tragice ale războiului. În cele din urmă, Michel Blazy dă mână liberă timpului, creând lucrări de artă din plante care cresc liber.
Artiștii din „Palatul Memoriei” arată că prezentul ne permite să punem cap la cap legăturile rupte ale trecutului, să îl citim într-o cheie nouă pentru a-i exciza traumele sau, dimpotrivă, să-l revedem pentru inspirație, punându-l într-un nou context, cu noile cunoștințe și know-how-ul pe care le avem acum la dispoziție. Acești artiști pun la îndoială moștenirea trecutului, deschizând câmpul posibilităților și invocă povești dincolo de memoria umană, aflate într-o perpetuă reînnoire”, adaugă curatorul Daria de Beauvais, care este asistată de Lisa Colin.
