Numărul tranzacţiilor cu apartamente s-a majorat cu 11% anul trecut în Bucureşti în timp ce suprafaţa autorizată a proiectelor rezidenţiale a înregistrat o creştere de 21%, depăşind 2 milioane de metri pătraţi, ceea ce echivalează cu mai bine de 40.000 de apartamente, potrivit estimărilor unei companii de consultanţă imobiliară.
În restul ţării, însă, cererea pe piaţa rezidenţială a marcat scăderi de 10%, tendinţă observată şi în ceea ce priveşte suprafaţa autorizată, care s-a redus la 9,3 milioane de metri pătraţi, arată Colliers.
Dintre oraşele mari, cele mai importante scăderi de vânzări s-au înregistrat în Iaşi (-21%) şi în Cluj-Napoca (-18%), unde şi suprafaţa autorizată pentru noi proiecte rezidenţiale a scăzut cu 7% şi, respectiv, 6%, până la circa 520.000 de metri pătraţi în Iaşi şi circa 570.000 de metri pătraţi în Cluj-Napoca, cel mai scump oraş din ţară.
În judeţul Ilfov, vânzările de apartamente au scăzut cu 5%, iar suprafaţa autorizată cu 7%, până la 1,3 milioane metri pătraţi, dar, chiar şi aşa, Capitala împreună cu judeţul Ilfov au generat 37% dintre tranzacţiile cu apartamente din 2022 şi 30% din suprafaţa autorizată în proiecte rezidenţiale la nivel naţional.
„Dacă în prima jumătate a anului autorizaţiile în Bucureşti au avut un ritm foarte scăzut, a doua parte a anului a adus creşteri importante. Practic, dezvoltatorii au reuşit să autorizeze trei sferturi din cei peste 2 milioane de metri pătraţi. Numărul record de metri pătraţi autorizaţi nu înseamnă însă că toate aceste proiecte se vor şi construi, pentru că dezvoltatorii nu se grăbesc să înceapă noi şantiere din cauza costurilor de construcţie ridicate şi a cererii în scădere. După un record de locuinţe livrate în 2022, anul acesta vom avea mai puţine locuinţe terminate în Bucureşti, în comparaţie cu anul trecut. Numărul de proiecte începute scade, însă ajustarea ofertei este mult mai graduală. După aproape doi ani de dezechilibru, piaţa rezidenţială trece printr-o perioadă de echilibrare în care prevalează prudenţa şi atenţia la costuri, atât din partea cumpărătorilor, dar şi a dezvoltatorilor”, a explicat Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.
„În Bucureşti, anul 2023 a început similar cu ultimii doi ani din punct de vedere al numărului de tranzacţii. Chiar dacă nivelul vânzărilor din ianuarie este la jumătate faţă de ultimele luni ale 2022, în mod tradiţional cele mai multe tranzacţii au loc primăvara şi toamna, astfel că analiza datelor de la lună la lună nu este neapărat cea mai relevantă. Cu totul altfel arată situaţia în restul ţării, unde prima lună din an a adus o scădere a vânzărilor cu 27%. Timişoara şi Cluj au dat tonul, cu scăderi de 47% şi respectiv 46%. În Iaşi, scăderea numărului de tranzacţii a fost de 20%, comparativ cu ianuarie 2021. Scăderea accesibilităţii locuinţelor, în special în Cluj-Napoca, creşterea costului împrumutului şi oferta redusă de locuinţe cu preţuri accesibile au fost câţiva dintre factorii din spatele acestei evoluţii”, a precizat Gabriel Blăniţă.
