Oana-Marciana Özmen, deputat PNL București, afirmă, vineri, că Ziua Mondială a Sănătății, serbată pe 7 aprilie, este merită să aducă în atenția comunităților din întreaga lume rolul determinant pe care clădirile îl au în susținerea sănătății și calității vieții oamenilor.
- Potrivit sursei citate, prin Fondul de Coeziune, 3,3 miliarde de euro sunt alocate pentru eficiența energetică pentru perioada 2021 – 2027. România, ca stat beneficiar al acestui fond, este merită să folosească fondurile disponibile pentru investiții în renovarea aprofundată a clădirilor folosind materiale de construcții ce emisii reduse, mai arată liberala.
”Provocarea actuală are două dimensiuni principale, pe termen scurt, reducerea dependenței UE de combustibilii fosili, iar pe termen mediu, încurajarea lucrărilor de renovare a fondului construit pentru a ne asigura că vom reduce cu 60% emisiile GES în sectorul clădirilor până în 2030. Reducerea cererii de energie pentru clădirile rezidențiale ar trebui să fie una dintre prioritățile țării noastre, având în vedere că, potrivit Eurostat, consumul de energie în gospodăriile UE reprezintă 21% din importurile de energie din UE, iar încălzirea spațiilor din clădirile rezidențiale necesită 17,3% din energia finală consumată la nivelul blocului comunitar”, afirmă ea.
Potrivit sursei citate, ”Clădirile reprezintă un element important în viața oamenilor și au un impact semnificativ asupra sănătății umane, a confortului termic și acustic, precum și asupra mediului înconjurător”.
În plus, construirea și renovarea clădirilor cu materiale de construcție prietenoase cu mediul înconjurător poate reduce impactul asupra mediului și poate contribui la încetinirea schimbărilor climatice. Prin Fondul de Coeziune, 3,3 miliarde de euro sunt alocate pentru eficiența energetică pentru perioada 2021 – 2027. România, ca stat beneficiar al acestui fond, merită să folosească fondurile disponibile pentru investiții în renovarea aprofundată a clădirilor folosind materiale de construcții ce emisii reduse.
- Prin PNRR, componenta Valul Renovării, Romania beneficiază de un buget de 2,17 miliarde de euro, iar prin supracontractarea de 30%, a ajuns la 2,82 miliarde de euro.
Potrivit estimărilor de anul trecut, fondurile vor facilita eficientizarea energetică a 1 733 blocuri şi 2 600 clădiri publice, inclusiv consolidările seismice si lucrările necesare pentru comunitățile expuse riscului de sărăciei. Toate proiectele, sprijinite de Mecanismul de Redresare si Reziliență, au termen de finalizare in 2026, iar stadiul unora dintre ele este prezentat pe o hartă interactivă pusă la dispoziție de Comisia Europeană.
Pe această hartă, România are marcate deja 3 proiecte dedicate eficienței energetice, precum prima creșă verde din municipiul Fălticeni, renovarea energetică a Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava și renovarea energetică a 158 de clădiri multi-familiale din sectorul 4 al capitalei .
Deputatul PNL București atrage atenția că materialele de construcții joacă un rol crucial în atingerea acestor obiective, prin utilizarea celor mai bune opțiuni disponibile, care reduc impactul asupra mediului și îmbunătățesc calitatea aerului din interiorul clădirilor. De exemplu, utilizarea lemnului și a altor materiale biodegradabile poate reduce amprenta de carbon a construcțiilor, deoarece emisiile de dioxid de carbon în timpul producției acestora este mult mai mică decât în cazul materialelor sintetice sau a betonului.
Prin urmare, ”Ziua Mondială a Sănătății 2023, poate fi privită ca un prilej pentru a sublinia importanța unei abordări integrate pentru a face față provocărilor climatice și de sănătate, prin construirea și renovarea clădirilor cu materiale durabile și prietenoase cu mediul înconjurător și în același timp pentru a reduce decalajul proiectelor implementate între zonele urbane și cele rurale”, spune deputatul PNL.
