Reprezentanţii Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti au explicat, într-un răspuns transmis la solicitarea News.ro, că noua Bancă de Ţesuturi de la Spitalul Clinic Colentina va fi gata în a doua jumătate a anului viitor. Lucrările propriu zise vor avea loc pe o perioadă de 9 luni, au mai precizat aceştia.
„Banca de Ţesuturi de la Spitalul Clinic Colentina, un proiect de importanţă naţională esenţial pentru dezvoltarea activităţii de transplant în România, este iniţiat şi finanţat integral de Primăria Municipiului Bucureşti prin ASSMB.
După semnarea contractului de proiectare şi execuţie cu asocierea de companii selectată în urma procedurii de achiziţie publică, a fost emis ordinul de începere a serviciilor de proiectare. Termenul de finalizare a acestei etape este 28.07.2023.
După realizarea proiectului tehnic urmează o perioadă de aproximativ o lună necesară obţinerii autorizaţiei de construire. Ulterior, va fi emis ordinul de începere pentru execuţia lucrărilor propriu-zise, etapă estimată să se deruleze pe o perioadă de 9 luni.
Proiectul Băncii de Ţesuturi de la Spitalul Clinic Colentina va fi finalizat în a doua jumătate a anului 2024”, au precizat reprezentanţii ASSMB într-un răspuns scris pentru News.ro.
Dr. Andrei Nica, medic-şef al actualei Bănci de Ţesuturi de la Colentina şi medic primar ortopedie traumatologie în unitatea sanitară, a explicat pentru News.ro ce va însemna realizarea noii Bănci de Ţesut de la Spitalul Clinic Colentina pentru România. Tubulatura vasculară şi valvele cardiace ar putea fi stocate şi procesate în noua Bancă de Ţesuturi de la Colentina şi folosite apoi în intervenţiile chirurgicale cardiovasculare, în special la copii. În acest moment, acest lucru este imposibil în România, aceste homogrefe, în cazurile în care sunt necesare, aducându-se din străinătate.
„Este de o importanţă deosebită, pot să spun strategică, vom dezvolta ceea ce facem şi astăzi, dar mult mai bine, partea musculo-scheletală, vom trece poate de la partea de os şi tendon spre transplantul meniscal, spre transplantul de cartilagiu. În acelaşi timp putem dezvolta şi recoltarea de cornee şi nu numai, şi endoteliul, lama din faţa corneei care este absolut necesară în patologia oftalmologică.
Ceea ce nu există deocamdată în România, să avem posibilitatea să asigurăm marii arşi cu piele, să asigurăm practic tubulatură vasculară şi valve cardiace care pot fi implantate în special la copii, vom putea începe şi procesarea acestor ţesuturi care până acum în România nu s-au făcut”, a explicat Dr. Andrei Nica.
