Actualul secretar general adjunct al NATO Mircea Geoană este prima opţiune pentru alegerile prezidenţiale, din postura de candidat independent, având aproximativ un sfert din intenţiile de vot, urmat în ordine de Marcel Ciolacu, George Simion, Nicolae Ciucă, Diana Şoşoacă, Cătălin Drulă, Dacian Cioloş, Kelemen Hunor, relevă datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.
Acelaşi sondaj indică faptul că 57,2% dintre cei chestionaţi declară că în mod sigur vor merge la vot. Sondajul incluide şi întrebări referitoare la variante pentru turul al ll-lea al scrutinului prezidenţial, liderul AUR George Simion fiind învins într-un scrutin în care contracandidaţi ar fi Mircea Geoană, Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă. O altă variantă este cea a unui tur ll cu Emil Boc, care l-ar învinge la un scor strâns pe Marcel Ciolacu, dar ar fi depăşit clar într-o cursă cu Mircea Geoană. ”Concluziile principale pe care le putem observa din aceste date sunt: preferinţa în premieră pentru un candidat independent care modifică semnificativ performanţa celorlalţi candidaţi susţinuţi de un partid”, subliniază directorul general al INSCOP Research, Remus Ştefureac, potrivit news.ro.
În ceea ce priveşte opţiunile pentru alegerile prezidenţiale, cele mai multe merg către candidatul independent Mircea Geoană, atât în cazul respondenţilor care îşi exprimă preferinţa pentru candidaţii din listă, cît şi în cazul celor care îşi exprimă preferinţa pentru candidaţii din listă şi declară că merg sigur la vot. În prima situaţie, Geoană ar fi votat de 25,3%, iar în cea de a doua, de 24,6%.
Mircea Geoană este urmat, în ordine, de Marcel Ciolacu, George Simion, Nicolae Ciucă, Diana Şoşoacă, Cătălin Drulă, Dacian Cioloş, Kelemen Hunor.
„Sondajul realizat de INSCOP în parteneriat cu News.ro prezintă primele cifre cu privire la opţiunile de vot pentru alegerile prezidenţiale de anul viitor. Pentru intenţia de vot în turul 1 am luat în considerare mai multe nume despre care s-a vehiculat în spaţiul public că ar putea candida, indicând şi partidul, alianţa sau după caz, statutul de independent al personalităţilor măsurate. De asemenea, pentru variantele de tur 2 am testat mai multe scenarii, măsurând însă doar potenţialul personal al fiecărui candidat, fără a mai indica un partid sau o alianţă de partide care l-ar susţine pe acel candidat. În cercetările sociologice din lunile următoare vom testa şi alte nume de potenţiali candidaţi la alegerile prezidenţiale, în funcţie de evoluţia dezbaterii publice pe acest subiect. Concluziile principale pe care le putem observa din aceste date sunt: preferinţa în premieră pentru un candidat independent care modifică semnificativ performanţa celorlalţi candidaţi susţinuţi de un partid, procentul de 70% pe care îl adună în primul tur candidaţii cu profil democratic-moderat, respectiv procentul de 30% pe care îl adună candidaţii cu profil radical. De asemenea, configuraţia opţiunilor populaţiei pentru turul 1 lasă deschis orice scenariu de candidaţi care ar putea accede în turul 2 al alegerilor prezidenţiale. Este doar prima fotografie a unei confruntări electorale care va cunoaşte multe modificări pe parcus, va domina anul electoral 2024 şi va influenţa decisiv performanţa partidelor în celelate tipuri de alegeri de anul viitor (europarlamentare, locale şi parlamentare)”, explică directorul general al INSCOP Research, Remus Ştefureac, potrivit sursei citate.
