Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, anunţă că vineri va fi montată prima ghenă subterană care permite colectarea deşeurilor pe patru fracţii.
Joi, în cadrul „Climate Change Summit”, edilul a precizat că la nivelul sectorului ar fi necesare peste 3.000 de astfel de ghene. Primăria a atras o finanţare de aproximativ o sută de milioane de lei pentru amenajarea primelor o mie de puncte de colectare, transmite Agerpres, citată de G4Media.ro.
„În urmă cu un an şi jumătate s-a deschis linia de finanţare pentru deşeuri, pe POIM, bani care trebuie să fie cheltuiţi până la sfârşitul acestui an. Şi ne-am înhămat la cel mai greu proiect posibil: să avem o mie de ghene îngropate şi supraterane – acele puncte de colectare selectivă. Dacă mergeţi oriunde în Bucureşti, vedeţi o grămadă de tomberoane pline cu mizerie. Nu mi se pare normal în Capitala României, într-o ţară civilizată. Am zis: hai să ne civilizăm şi noi, chiar dacă nu este popular să scoţi ghenele din bloc. Oamenii trebuie să colecteze selectiv”, a spus primarul.
Ciprian Ciucu a adăugat că pentru acest proiect au fost necesare peste 8.000 de avize şi a trebuit parcursă o birocraţie „fabuloasă”. Pe de altă parte, edilul a precizat că astfel de demersuri sunt necesare şi pentru alte proiecte. Astfel, înainte de construirea unei străzi noi, până la începerea lucrărilor propriu-zise, sunt necesari doi-trei ani pentru exproprieri, studii şi documentaţii.
„Am atras undeva la o sută de milioane pentru acest proiect. Pentru fiecare a fost nevoie de documentaţie de urbanism. Deci: o mie de documentaţii de urbanism, o mie de intabulări, după care a fost nevoie să facem procedura de achiziţie, care cuprinde inclusiv proiectare, diriginţie de şantier şi aşa mai departe. Şi acum de abia ne apucăm să punem… mâine punem prima ghenă îngropată pe patru fracţii, în Sectorul 6. A fost nevoie, pentru fiecare, de aproximativ şase avize: de la Termoenergetica, de la Apa Nova, de la DSP. Şi ele vin în cascadă şi sunt dependente unele de altele”, a spus edilul.
Ciucu a mai precizat că primăria alocă anual aproximativ 100 de milioane de lei pentru curăţenie stradală şi deszăpezire. El a subliniat că în cazul în care bucureştenii nu ar mai arunca deşeuri pe jos angajaţii firmei de salubritate ar avea mai puţine „treceri”, iar în acest fel s-ar putea face economii la bugetul local.
„Ce înseamnă aceste 100 de milioane? Înseamnă că trebuie să fie mai multe treceri ale unor muncitori care sunt cu mătura sau mecanizat, depinde fiecare cum e organizat. Asta înseamnă: consum de motorină, de ore de lucru, depozitare la groapă. Înseamnă foarte mulţi bani, pentru că aruncăm paharul acela nenorocit pe fereastră. Pentru că niciun primar nu o să lase paharul acela acolo. De ce?
Pentru că lumea îl înjură pe el. Şi atunci o să bage mâna în buzunarul sectorului şi o să plătească salubristul, ca să nu treacă o dată pe săptămână sau o dată la două zile, ci de două-trei ori pe zi. Dacă am avea coşuri de gunoi mai mici, dacă am arunca mai puţin pe jos, cu toţii am plăti poate la jumătate sau o treime curăţenia stradală şi ne-ar ajunge mai mulţi bani să facem parcuri, şcoli, grădiniţe, spitale, străzi, piste de biciclete”, a spus el.
Primarul a mai precizat că în Bucureşti, dar şi la periferie există „mormane întregi” de deşeuri din construcţii.
„Când am făcut Parcul Liniei, am scos de pe calea ferată basculante întregi de deşeuri, care ne costă enorm, pentru că sunt deşeuri din construcţii foarte, foarte grele, care trebuie concasate, prelucrate. Generaţia noastră poate începe să înţeleagă că oraşul de fapt suntem noi”, a afirmat Ciucu.
