Capitala României e atestată documentar în 1459 și fost ales ca reședință domnească șase ani mai târziu, în 1465, de Radu cel Frumos și a devenit capitala Principatelor Unite în 1862, scrie economica.net.
Biserica Sfântul Anton (Curtea Veche)
Aflată în centrul fostei curţi domneşti, biserica Sfântul Anton a fost ridicată de voievodul Mircea Ciobanu în secolul al XVI-lea, pe locul fostei biserici, ctitorită de Mircea cel Bătrân. În anul 1611, biserica a fost refăcută de Matei Basarab, după ce a fost incendiată şi jefuită. Prădată din nou în timpul invaziei turco-tătare, biserica Sfântului Anton este refăcută de domnitorii Gheorghe Ghica, între ani 1660 şi 1664, şi Gheorghe Duca, în perioada 1673-1678. Cea mai importantă transformare a avut loc în anul 1715 când i s-a adăugat portalul de la intrare.
Biserica Colţea și spitalul Colțea
Biserica Colţea, construită în stil brâncovenesc în numai un an, între 1701-1702, a fost ctitorită de spătarul Cantacuzino. În timpul domniei lui Ştefan Cantacuzino, ansamblul a fost înconjurat de ziduri, terminate în 1715. În februarie 1739, clădirile de la Colţea au ars, acoperişul şi interiorul fiind refăcute în acelaşi an. Biserica Colţea a rămas un monument reprezentativ al epocii brâncoveneşti. Doi ani mai târziu de la terminarea bisericii, a fost construit și primul spital din Ţara Românească. În 1739, complexul de la Colţea a fost distrus de un incendiu de proporţii. Clădirile au fost refăcute în 1837-1842, respectiv 1888.
Biserica Kretzulescu
Construită între anii 1720-1722, cu ajutorul cancelarului Iordache Kretzulescu şi al soţiei sale Safta, una dintre fiicele lui Constantin Brâncoveanu, biserica este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură ale oraşului de la sfârşitul perioadei brâncoveneşti. Cutremurul din 1838 a distrus turnul bisericii, ulterior a fost refăcut în anul 1859, într-un stil neoclasic, cu o turlă din lemn acoperită cu tablă. Biserica Mântuleasa
Biserica, amplasată în sectorul 2, a fost ctitorită în anul 1734 de către jupânesele Maria şi Stanca, sora şi soţia jupânului Mana Cupetu, pe vremea domnitorului Grigore Ghica. Biserica este zidită în forma de cruce cu altar, naos unit cu pronaosul, pridvor sprijinit pe patru stâlpi de piatră şi o turlă care serveşte drept clopotniţă. Biserica a trecut printr-o restaurare care a durat patru ani, între anii 1926 şi 1930.
Casa Melik
Singura proprietate cu calitatea de locuință din acest top, e amplasată pe strada Spătarului numărul 22. Construcţia datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind construită pe la 1750-1760. Clădirea a fost reabilitată şi restaurată complet între anii 1970 şi 1994, sub supravegherea Direcţiei de Monumente Istorice din Ministerul Culturii.
Hanul lui Manuc
Celebrul local din Centrul Vechi al Capitalei a fost construit la începutul secolului al XIX-lea, de către boierul armean Manuc Bei. La subsol se aflau 15 pivniţe boltite, 23 de prăvălii la parter, camere pentru servitori, două saloane mari, zece magazii şi un tunel în care încăpeau aproximativ 500 de oameni. În curtea exterioară exista o cafenea şi o mică grădină cu fântână arteziană. Hanul a fost grav afectat de cutremurul din 1838, care l-a determinat pe Murat, fiul lui Manuc, să poruncească dărâmarea şi reconstruirea unei laturi mari a acesteia.
