Institutul Național de Sănătate Publică derulează, în perioada ianuarie – februarie, la nivel național, campania intitulată ‘Dependența de ecrane, noua provocare a erei digitale, cum o gestionăm?’, potrivit Agerpres.
Potrivit INSP, campania, care se va desfășura sub sloganul ‘Mai multă viață, mai puține ecrane!’, se adresează în special copiilor, adolescenților, dar și părinților acestora, precum și populației generale, deoarece prin creșterea nivelului de conștientizare și încurajarea unui stil de viață orientat către sănătate pot fi reduse în mod semnificativ atât declanșarea unor tulburări mintale, cât și a unor tulburări de comportament.
‘Odată cu dezvoltarea tehnologică a apărut o tendință crescândă a oamenilor (în special a populației tinere) de a reduce comunicarea față în față, comportament care a crescut îngrijorarea față de dependența de ecran. Din ce în ce mai multe studii asociază dependența de ecrane, în special la tinerii de vârstă școlară, cu diverse psihopatologii în domeniul dezvoltării. Unele dintre acestea susțin că un comportament repetitiv și nelimitat de accesare a tehnologiilor digitale online sau offline poate fi asimilat unui consum compulsiv asemănător cu cel de utilizare a diferitelor substanțe precum drogurile și alcoolul și poate duce la dezvoltarea unei dependențe numită și ‘dependență tehnologică”, afirmă specialiștii de la INSP.
Conform Eurobarometrului privind sănătatea mintală din octombrie 2023, 46% dintre respondenți s-au confruntat în ultimele 12 luni cu o problemă emoțională sau psihosocială (stare de depresie sau anxietate), 89% dintre respondenți considerau că promovarea sănătății mintale este la fel de importantă ca promovarea sănătății fizice.
Cele mai frecvent diagnosticate boli ale sănătății mintale includ depresia, anxietatea generalizată și tulburările de alimentație.
Potrivit Tabloului Sănătății Mintale în România din anul 2023, raport al Consiliului Economic și Social al României, cele mai prevalente tulburări mintale în rândul adulților sunt tulburările de anxietate (3,8% fobii specifice), urmate de tulburarea depresivă majoră (2,9%).
