Redeschiderea muzeelor, ulterior perioadei de izolare sanitară, a însemnat pentru Muzeul Muzeul Municipiului Bucureşti un start pentru recucerirea publicului vizitator prin înnoirea ofertei expoziţionale care a fost gândită astfel încât să ofere diversitate, calitate şi aducerea în contemporaneitate a însemnătăţii unor documente şi obiecte din arhivă şi depozite, prin translarea mesajului acestora, din trecut, într-un prezent neaşteptat de surprinzător.
Nu mai puţin de opt noi expoziţii au fost deschise la Palatul Suţu, Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici şi Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu pe parcursul lunii iulie, alte două adăugându-se de la începutul lunii august la Muzeul Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu Storck şi Muzeul Dr. Nicolae Minovici.
La Palatul Suţu (Bd. Ion C. Bărtianu nr. 2), cu excepţia expoziţiei permanente „Timpul Oraşului” şi capodoperelor picturii româneşti expuse în spaţiul Pinacotecii sub genericul „Natură moartă, natură vie”, întregul spaţiu s-a reconfigurat.
Expoziţia tematică „Bucureştiul medieval al familiei Mavrocordat” este realizată în jurul frescelor de la Mănăstirea Văcăreşti şi reînvie convingător imaginea Capitalei într-o epocă fascinantă, care a pregătit trecerea la modernitatea românească.
Apoi, „Studii de perspectivă realizate de Gheorghe Tattarescu”, veritabile mărturii pentru valorificarea patrimoniului şi cercetarea istoriei învăţământului artistic instituţionalizat, relevă un segment vizual inedit din biografia artistului, din perioada studiilor sale la Academia San Luca din Roma, Italia (1845-1851).
Medalionul „Nicolae Grigorescu şi poetica imaginii” oferă privirii iubitorilor de artă un număr de şase tablouri ale marelui nostru pictor, care se adaugă şi completează expoziţia tematică „Natură moartă, natură vie. Capodopere din colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti”.
Expoziţia „Reclama modelează lumea. Un itinerar prin colecţiile MMB” invită la o plimbare nostalgică în jurul reclamelor – o expresie a timpurilor trecute – pentru a descoperi modul în care reclama a modelat şi continuă să modeleze lumea noastră.
Există şi două săli, special amenajate, care sunt dedicate recuperării memoriei unui muzeu odinioară foarte cunoscut şi apreciat în Bucureşti, care a fost considerat cel mai valoros muzeu de artă din România începutului de secol XX, „Muzeul Simu şi Pinacoteca Bucureşti” este titlul celei mai recente expoziţii tematice deschisă la Palatul Suţu.
La parter, oaspeţii pot vedea lucrările expuse în cadrul Salonului BD – „Poveşti din Bucureşti în Benzi Desenate”, salon ajuns la cea de-a VII-a ediţie. Invitatul acestei ediţii este artistul francez de origine italiană, Giuseppe Manunta, care a publicat numeroase benzi desenate în spaţiul franco-belgian. Foarte recent s-a adăugat proiectul educaţional realizat de Aletheea – Şcoala Privată în parteneriat cu Delegaţia Valonia-Bruxelles în România: Expoziţia de benzi desenate „Spirou4Rights”.
Muzeul Municipiului Bucureşti oferă publicului şi o expoziţie outdoor instalată pe gardul Observatorului Astronomic (Bd Lascăr Catargiu nr. 21), ce poartă titlul „Istoria Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu”. Lecturând conţinutul afişat pe panouri, vizitatorii află istoria Observatorului din 1908 până în 2020 şi pot vedea imagini de la importante evenimente astronomice studiate de pe terasa şi din cupola amiralului.
Dacă la Muzeul de Artă Populară dr. Nicolae Minovici, pe întreg parcursul lunii iulie, a putut fi admirată o piesă unică în patrimoniul instituţiei, o icoană pictată pe sticlă reprezentându-l pe Sfântul Ilie, realizată în secolul XIX într-un atelier din Şcheii Braşovului, în luna august „Obiectul lunii” este reprezentat de vaza cu motivul horei de la atelierul urban Gheorghe Niculescu, artistul care a contribuit la producerea mozaicului Fântânii Mioriţa din faţa Vilei Minovici, după design-ul Miliţei Petraşcu.
Muzeul Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu Storck (Str. Vasile Alecsandri nr. 16) integrează în luna august 20 de lucrări deosebite din Colecţia de artă grafică realizată de Carol Popp de Szathmari, rar expuse din cauza unor condiţii speciale de conservare. Ele pot fi admirate chiar în interiorul muzeului, ca o continuare a conceptului expoziţional de promovare a caselor-atelier de artist, dezvoltat de Secţia Artă pe parcursul anului 2019 prin expoziţii medalion precum „Magia liniei. Ligia Macovei şi lirica eminesciană”, „Grafică de călătorie. Cecilia Cuţescu Storck” sau „Aman negativ”. Noul proiect se numeşte „Carol Popp de Szathmari, desenator şi acuarelist”.
„Trebuie să ne păstrăm abilitatea de a rămâne competitivi. Lumea noastră se schimbă. Timpul trăit devine cea mai importantă investiţie. Şi dorinţa cu cea mai mare greutate. Urmează timpul oferit celuilalt şi familiei, aflat în mers sincron cu timpul profesiei. Totul va orbita în jurul acestei ecuaţii: timpul trăit şi timpul profesional. Rezultatul dorit este echilibrul interior şi deschiderea continuă spre nou, către exterior. Aceasta va deveni curând o realitate, care va transcende vârste, spaţii culturale, de gen sau confesiune”, a declarat Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului Bucureşti.
