Sindicatul ‘Criminaliștii’, organizație reprezentativă care reunește 80% din personalul Institutului Național de Expertize Criminalistice (INEC), trage un semnal de alarmă cu privire la proiectul de lege privind pensiile de serviciu, care, sub pretextul reformei, conduce în realitate la eliminarea acestor pensii și la anularea rolului lor constituțional.
Proiectul de lege impune condiții mai dure decât în sistemul public de pensii: vechime totală obligatorie de 35 de ani, vechime strictă de minimum 25 de ani în funcția de specialitate, obligativitatea vârstei standard de pensionare și plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net. În plus, perioada de calcul este extinsă la 60 de luni, ceea ce erodează suplimentar cuantumul pensiei prin mecanisme inflaționiste.
Aceste prevederi reprezintă o desființare de facto a pensiilor de serviciu și transformă o garanție constituțională într-o simplă formalitate, lipsită de valoare reală.
Sindicatul subliniază că pensiile de serviciu nu sunt ‘privilegii’, ci garanții constituționale recunoscute de Curtea Constituțională și de legislația în vigoare, menite să compenseze restricțiile, interdicțiile și riscurile specifice acestei profesii. Experții criminaliști, asemenea magistraților, sunt supuși unui regim sever de incompatibilități, nu pot desfășura activități private sau comerciale, nu pot presta consultanță, nu pot participa la viața politică și sunt expuși zilnic unor riscuri profesionale majore: probe toxice, materiale contaminate, imagini traumatizante, presiuni externe sau amenințări.
Prin ignorarea acestor realități profesionale, proiectul de lege devine discriminatoriu îi abuziv. Criminaliștii sunt obligați să îndeplinească condiții de vechime mai stricte decât în sistemul public, dar li se refuză chiar și beneficiile minime pe care acesta le oferă, precum pensionarea anticipată sau reducerea vârstei de pensionare pentru femeile care au crescut copii. În aceste condiții, legea nu doar că încalcă principiul egalității în drepturi, ci creează o categorie profesională tratată mai rău decât restul salariaților din România.
În plus, impunerea vârstei de pensionare de 65 de ani pentru o profesie cu un nivel ridicat de stres și uzură fizică și psihică echivalează cu privarea de facto a dreptului la pensie, având în vedere că speranța de viață sănătoasă în România este sub 60 de ani. Practic, criminaliștii ar putea munci peste trei decenii fără să mai apuce să beneficieze efectiv de pensia de serviciu.
Sindicatul ‘Criminaliștii’ denunță și încălcarea flagrantă a principiului securității juridice și a drepturilor dobândite. Experții au intrat în sistem în baza unui cadru legal clar, care garanta anumite condiții de pensionare. Modificarea radicală a regulilor ‘în timpul jocului’ subminează încrederea în stat și creează o discriminare intolerabilă între cei care se pensionează înainte și după 1 octombrie 2025.
Această reformă nu este o ajustare, ci o lovitură frontală la adresa independenței justiției. Prin eliminarea compensațiilor reale, proiectul riscă să alunge specialiștii din sistem și să blocheze recrutarea de noi experți, punând în pericol calitatea actului de justiție și aflarea adevărului în cauzele penale și civile.
În loc să întărească justiția, proiectul o vulnerabilizează și contravine direct deciziilor Curții Constituționale, care a subliniat constant că pensiile de serviciu pentru personalul din familia ocupațională ‘Justiție’ constituie garanții esențiale ale independenței.
Sindicatul solicită retragerea imediată a proiectului de lege în forma actuală, respectarea normelor constituționale și a jurisprudenței CCR și organizarea unor consultări reale cu toate categoriile profesionale vizate. Totodată, propune amendamente concrete pentru restabilirea echilibrului: menținerea procentului de 80% din baza de calcul, plafonare la 100% din venitul net, reducerea vârstei de pensionare pentru femeile care au crescut copii și penalizarea echitabilă de 1% pentru vechimea incompletă.
Dacă aceste amendamente nu vor fi luate în considerare, România se va confrunta nu doar cu o problemă de neconstituționalitate, ci și cu o criză gravă a resurselor umane în domeniul criminalisticii, care va afecta direct înfăptuirea justiției.
