În deschiderea dezbaterii, președinta PE, Roberta Metsola, a declarat: „În aceste vremuri fără precedent, avem nevoie de claritate și de hotărâre pentru a duce Europa în direcția bună. Avem nevoie de o Europă care își asumă responsabilitatea pentru propria securitate, facilitează activitatea întreprinderilor și protejează locurile de muncă. O Europă mai echitabilă și care apără valorile noastre democratice. Atunci când lumea simte prea des că este în flăcări, cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și situația groaznică din Gaza, acest Parlament își dorește cu ardoare ca Europa să își intensifice eforturile cu idei noi și îndrăznețe.”
- „Acesta trebuie să fie momentul independenței Europei”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Europa trebuie să fie în măsură să se ocupe de propria apărare și securitate, să controleze tehnologiile și sursele de energie care îi vor alimenta economiile, să decidă în ce fel de societate și democrație dorim să trăim și să fim deschiși către lume.
În ceea ce privește Ucraina, Ursula von der Leyen a anunțat că intenționează să intensifice presiunea asupra Rusiei printr-un al 19-lea pachet de sancțiuni și o eliminare treptată mai rapidă a combustibililor fosili din Rusia.
Comisia va propune, de asemenea, un program „Qualitative Military Edge” (Supremație militară calitativă) pentru a sprijini investițiile în forțele armate ucrainene și o inițiativă „Eastern Flank Watch” pentru a proteja flancul estic și a oferi Europei capabilități strategice independente. „Europa este pe deplin solidară cu Polonia”, a afirmat aceasta cu privire la încălcarea „nesăbuită și fără precedent” a spațiului aerian al Poloniei și al Europei de către dronele rusești.
Vorbind despre războiul din Gaza, von der Leyen a afirmat că „foametea provocată de om nu poate fi niciodată o armă de război. De dragul copiilor, de dragul umanității – acest lucru trebuie să înceteze.” Ea a anunțat intenția Comisiei de a „suspenda sprijinul nostru bilateral pentru Israel”, de a propune sancțiuni împotriva miniștrilor extremiști și a coloniștilor violenți și de a impune o suspendare parțială a Acordului de asociere privind aspectele legate de comerț. Obiectivul Europei trebuie să fie „o securitate reală pentru Israel și un prezent și un viitor sigur pentru toți palestinienii. Aceasta înseamnă că ostaticii trebuie eliberați”, a subliniat ea.
Președinta von der Leyen a subliniat că o monedă euro digitală și uniunea economiilor și a investițiilor vor facilita dezvoltarea competitivității și a pieței unice atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori. Ea a anunțat un fond „Scale-up Europe” în valoare de mai multe miliarde de euro pentru a face investiții majore în întreprinderi tinere, cu creștere rapidă, în domenii tehnologice critice, un pachet de stimulare a producției de baterii în Europa, un act legislativ privind locurile de muncă de calitate și o strategie europeană de combatere a sărăciei pentru a contribui la eradicarea sărăciei până în 2050.
În ceea ce privește acordul comercial cu Statele Unite, von der Leyen a afirmat: „Avem, fără îndoială, cel mai bun acord”, oferind o stabilitate crucială și prevenind un adevărat război comercial.
Intervențiile reprezentanților grupurilor politice
Manfred Weber (PPE, Germania) a mulțumit Comisiei pentru rezultatele obținute pe mai multe fronturi, de la reducerea birocrației până la consolidarea apărării UE și reducerea migrației ilegale. El a promis să sprijine în continuare activitatea Comisiei prin sprijinirea acordurilor comerciale UE-SUA și Mercosur, atunci când alternativa ar fi un război comercial.
În ceea ce privește Pactul verde, el a susținut că abordarea UE în materie de climă trebuie să fie realistă și să sprijine neutralitatea tehnologică. De asemenea, el a cerut colegilor eurodeputați să accelereze lucrările la o serie de dosare și să evite luptele ideologice.
„Unde este Europa?” a întrebat Iratxe García (S&D, Spania), adăugând că urgența și unitatea nu pot înlocui ambiția Europei și promovarea propriilor interese. García a criticat acordul comercial „neloial și inacceptabil” cu SUA și a declarat că este hotărâtă să îl modifice. „Și unde este Europa când Gaza moare?”, a adăugat ea, afirmând că suspendarea propusă a cooperării cu Israelul vine prea târziu.
Jordan Bardella (PfE, Franța) a condamnat sprijinul președintei von der Leyen pentru acordul de liber schimb cu Mercosur. El a criticat propunerea UE de a reduce tarifele pentru vehiculele chineze, precum și normele privind piața energiei care nu țin seama de avantajul nuclear cu costuri reduse al Franței. Bardella a criticat acordul comercial cu SUA, despre care a spus că sacrifică industrii-cheie franceze – apărare, vin, bunuri de lux și produse farmaceutice – în timp ce națiunile mai mici obțin acorduri mai bune.
Copreședintele Grupului ECR, Nicola Procaccini (Italia), a declarat că Europa „trebuie să ne consolideze valorile, economia și aliații”, adăugând că grupul său sprijină acordul tarifar cu SUA „pentru că este mai bun decât un război comercial între aliați care au nevoie unii de alții”. El a afirmat că Pactul verde „este în prezent un obstacol prea mare pentru competitivitatea europeană” și a salutat propunerile recente privind politica în domeniul migrației, solicitând ca returnările să devină o practică eficace.
Valerie Hayer (Renew, Franța) a avertizat că UE pierde încrederea europenilor pentru că a devenit prea slabă pentru a-i apăra. Ea a solicitat o Uniune Europeană mai integrată, suverană și federală. Ea a avertizat că UE se confruntă cu un război cultural existențial, care amenință modul de viață european, libertățile popoarelor sale și independența acestora. Ea a solicitat acțiuni mai practice privind Scutul democrației și competitivitatea, precum și privind combaterea beligeranței Rusiei și Israelului. Ea a încheiat solicitând o convenție pentru reformarea UE.
Bas Eickhout (Verzi/ALE, Olanda) a solicitat Europei „să înceteze să gândească ca o piață și să înceapă să gândească ca o putere”. Acesta ar trebui să dea dovadă de încredere, a adăugat el, cerând acțiuni imediate pentru a aborda situația din Gaza. Securitatea înseamnă, de asemenea, luarea de măsuri privind schimbările climatice, potrivit lui Eickhout, care a solicitat investiții în sursele regenerabile de energie europene și în alte industrii pentru a combate autocrații, dar și în locuri de muncă, educație, infrastructură și inovare ecologică, pentru a îmbunătăți competitivitatea europeană.
Martin Schirdewan (Stânga, Germania) a numit acordul comercial cu SUA o „capitulare totală”. El a legat politicile de liber schimb de creșterea sărăciei, de pierderea locurilor de muncă și de creșterea costurilor, cu miliarde investite în militarizare, alături de „reduceri brutale” ale pensiilor și bunăstării. El a denunțat tăcerea UE cu privire la criza umanitară și la crimele de război comise de armata israeliană în Gaza, acuzând-o de standarde duble în politica externă și de faptul că nu a jucat un rol semnificativ în instaurarea păcii.
René Aust (ESN, Germania) a declarat că, deși piețele sunt în creștere peste tot în lume, Europa rămâne în urmă din cauza lipsei de libertate antreprenorială. El a acuzat, de asemenea, politica privind migrația pentru creșterea violenței, a bandelor criminale, a drogurilor și a problemelor legate de siguranța femeilor în Europa.
Puteți urmări întreaga dezbatere aici.
