Indexul de Trafic 2025, analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare, prezintă o radiografie a traficului din municipiile reședință de județ și identifică tiparele de mobilitate urbană. Indexul compară cât de mult încetinește circulația în zilele lucrătoare față de un regim liber, pentru cele 41 de municipii reședință și București. Conform analizei, orașele mici, precum Reșița, Giurgiu și Cărărași au cel mai fluent trafic. La polul opus, Bucureștiul se menține un caz aparte, cu pierderi datorate aglomerației, echivalente a peste 12 zile de lucru anual pentru un șofer obișnuit – adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal.
- Unul dintre cele mai interesante rezultate este schimbarea tiparului clasic al orelor de vârf. Dacă altădată diminețile și serile erau blocate, acum intervalul 11:00–14:00 a devenit cel mai congestionat. Explicațiile țin de programele de lucru flexibile, livrări, curierat și drumuri fragmentate pentru diverse activități zilnice.
Specialiștii avertizează că măsurile de mobilitate trebuie regândite, astfel încât să vizeze și acest nou interval critic.
Reșița ocupă primul loc în clasament, cu doar 3–3,5 zile de lucru pierdute anual din cauza traficului. Giurgiu și Călărași completează podiumul, confirmând că dimensiunile reduse ale orașelor pot aduce un ritm de mobilitate mai fluent. Primarul din Reșița, Ioan Popa, subliniază că modernizarea infrastructurii și reintroducerea tramvaiului au contribuit decisiv la acest rezultat.
Orașul Oradea urcă nu mai puțin de 17 locuri față de ediția 2024 a Indexului. Autoritățile locale pun această evoluție pe seama investițiilor recente: pasaje subterane, lărgirea bulevardelor și conectarea centurii la autostrada A3. Aceste măsuri au redus vizibil timpii de deplasare zilnică.
Bucureștiul rămâne excepția negativă
Capitala României are un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de 45% și peste 12,7 zile pierdute pe an. Aceasta înseamnă că un șofer obișnuit, care parcurge zilnic 30 de kilometri, consumă echivalentul a mai mult de jumătate din concediul legal doar în trafic. Timișoara și Iași trec și ele pragul de 9 zile pierdute anual, indicând presiunea crescută din marile aglomerări urbane.
Deși depășesc 150.000 de locuitori, Brăila și Galați reușesc să intre în zona verde a clasamentului, cu doar 3,6–4,3 zile pierdute anual. Aceasta demonstrează că un management echilibrat al mobilității poate compensa dimensiunea populației.
Nu toate evoluțiile sunt pozitive. Cluj-Napoca, Alexandria, Brașov și Tulcea înregistrează scăderi importante față de anul trecut. Explicațiile țin de șantiere extinse, presiuni noi asupra rețelei rutiere sau lipsa unor măsuri eficiente de management al traficului.
Specialiștii Institutului pentru Orașe Vizionare subliniază că discuția nu mai trebuie să se rezume doar la fluxul de mașini. Mobilitatea urbană înseamnă calitatea vieții, iar timpul pierdut în trafic se traduce în mai puține ore petrecute cu familia, mai puțină odihnă și mai puțină libertate personală. Raportul integral al CITY INDEX 2025, care analizează 51 de indicatori urbani, va fi publicat la finalul lunii octombrie.
