Drumul până în Bucovina nu e cel mai scurt. Dar, odată ajuns acolo, e greu să te oprești din mers. Aerul e curat, oamenii te întâmpină voioși, iar tradiția se împletește firesc cu aventura. Liniștea devine parte din peisaj, iar timpul parcă încetinește doar ca să poți respira mai bine.
Turismul din Bucovina se află într-o perioadă de transformare. Între tradiție și modernitate, între liniște și căutarea adrenalinei, regiunea își redefinește identitatea. Bucovina nu mai e doar locul unde mergi „să vezi mănăstiri”, ci o destinație completă, unde gustul, natura și ospitalitatea se adună într-o experiență care te face să vrei să te întorci.
Pe lângă mănăstiri și munți, Bucovina cucerește prin gust. Aici mâncarea nu se servește, se povestește: sarmalele sunt mici opere de artă, hribii și păstrăvul afumat au aromă de pădure, iar plăcintele poartă amprenta gospodinelor care știu ce înseamnă răbdarea și truda. În pensiuni, mesele sunt încărcate cu bunătăți făcute ca acasă.
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a derulat, sub umbrela acţiunii „Redescoperă Bucovina”, o amplă campanie de promovare a regiunii, concepută pentru a evidenţia bogăţia turistică şi patrimoniul cultural al acestei zone unice.
În cadrul acțiunii, jurnaliști și agenți de turism au avut ocazia să descopere obiective emblematice precum Atelierul de Ceramică Neagră din Marginea, Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, Mocănița Huțulca, Muzeul Oului din Vama, Muzeul Radioului din Siret, dar și Parcul Ariniș, cu roata sa panoramică și tiroliana care oferă o priveliște spectaculoasă asupra zonei.
Bucovina, în așteptarea drumului care s-o lege de restul țării
Departe de autostrăzile care leagă vestul de Capitală și de fluxurile masive de investiții care au modernizat alte regiuni, Bucovina pare să rămână o comoară izolată. Cu peisaje spectaculoase, tradiții vii și o ospitalitate autentică, zona se luptă însă cu o problemă veche: accesibilitatea. Așa cum recunoaște antreprenorul Edward Flutur din Gura Humorului, „distanța și lipsa de conexiune directă cu București” rămân o problemă. ”Acum, să fim sinceri, ora 12 se dă la București. S-au dezvoltat zonele de vest pentru că au autostrăzi și investiții. Până la urmă, turismul se face cu bani.”
Lipsa infrastructurii rămâne una dintre cele mai apăsătoare teme pentru operatorii locali. Flutur vede în autostradă un pas esențial pentru dezvoltare: „Noi suferim ca zonă, nu neapărat din punct de vedere istoric, dar acum cu venirea autostrăzii sperăm să putem câștiga în cantitatea și calitatea turiștilor.”
Alexandra Arsene, secretar general ANAT, confirmă că distanța este încă o problemă, chiar dacă timpul de deplasare s-a redus: „Încă este destul de mult de la București, dar s-a redus considerabil timpul.” În opinia ei, turistul român rămâne încă un „turist de weekend”, care nu își consumă concediile în țară, tocmai din cauza drumurilor lungi și dificile.
„Nu o să fac șase ore pe drum ca să vin să văd o mănăstire și să plec acasă”, explică Arsene.
Bucovina, o destinație care cere timp și curiozitate
În schimb, ea crede că Bucovina trebuie gândită ca o destinație de sejur: „Nu e ca și cum te-ai duce pe Valea Prahovei să mănânci o ciorbă și să te-ntorci înapoi. Trebuie să ai un program pe care să-l prezinți turistului, o serie de activități, planuri pentru minim două-trei nopți.”
Flutur completează: „Lumea este fascinată de ideea de Bucovina, dar nu știe multe lucruri despre ea. Nu știe la firul ierbii tot ce poți să descoperi aici.” El vrea ca regiunea să se desprindă de imaginea tradițională a mănăstirilor și hribilor: „Vrem să arătăm că avem și Voroneț, dar avem și alte lucruri: muzeu, tiroliană, hoteluri family friendly cu activități pentru copii și zone cu spa.”
Introducerea zborului București–Suceava este privită ca un pas curajos. „Oamenii de la AnimaWings sunt de admirat”, spune Arsene.
Turismul mic rezistă prin reputație și onestitate
Pentru antreprenorii locali din Bucovina, promovarea se face adesea „din gură-n gură”, explică Edward Flutur: „Cea mai bună reclamă la o locație mică e istoria ei. Dacă ai grijă de renume, ai cea mai bună promovare. Am foarte multe reveniri la locațiile mele. Avem familii care au venit a 10-a oară și multe alte reveniri. Nu doar locația noastră are această poveste, ci toate locațiile care sunt responsabile.”
Turiștii străini vizitează Bucovina în număr considerabil, dar, după cum observă Flutur, „sunt în etate”. Cei mai tineri au 65 de ani, iar unii chiar peste 90 cutreieră țara în cărucior. În schimb, românii de 70 de ani „au deja baticul cu direcția biserică”.
Pentru ca regiunea să atragă și generațiile mai tinere, este nevoie de o ofertă mai diversificată: evenimente, activități de aventură, gastronomie modernă. Antreprenorii au înțeles asta, iar investițiile din zonă sunt din ce în ce mai variate.
România vs. Grecia și Bulgaria: prețuri similare, experiențe diferite
Concurența externă devine tot mai puternică. Arsene explică: „Destinațiile preferate de români, precum Grecia și Bulgaria, aveau prețuri mult mai mici. Acum am ajuns la un punct de paritate, deci alegerea devine mai grea. Ce fac? Mă duc în România, la condiții similare, sau în Grecia, cu 12 ore pe drum?”
Reprezentanta ANAT consideră că problema este una de percepție și educație turistică: „Mulți români asociază vacanța cu plecatul din țară. În pandemie, când au fost nevoiți să călătorească intern, au descoperit locuri extraordinare, dar acum tendința de a merge în străinătate revine. Totuși, pe măsură ce prețurile externe cresc, destinațiile interne redevin atractive.”
Promovarea, o problemă de sistem
La capitolul promovare, cei doi recunosc lipsurile din domeniu. Arsene vorbește despre „anomalii administrative” și finanțări insuficiente: „Proiectul România Atractivă, finanțat din PNRR, e gestionat de Ministerul Investițiilor Europene, nu de cel al Turismului.”
Flutur subliniază, la rândul lui, rolul asociațiilor de turism și îi îndeamnă pe românii interesați de Bucovina să apeleze cu încredere: „Hotelul nu e call center. Turistul e mai câștigat dacă lucrează cu o agenție, pentru că agenția e avocatul lui.”
Ce faci în Bucovina într-o zi ploioasă?
„Stai la spa. Sau mergi la salină, la muzee, la mănăstiri. De fapt, întrebarea e invers: ce faci într-o zi însorită dacă nu vrei mănăstiri?”, glumește Flutur.
Gura Humorului, orașul-simbol al turismului bucovinean, se pregătește pentru o nouă etapă. Domeniul schiabil și ștrandul urmează să fie concesionate: „S-a ajuns la concluzia că ar fi mai bine să fie în domeniul privat, cu condiția să se facă investiții. Privatul administrează mai bine. Avem exemple concrete, cum sunt domeniul schiabil și ștrandul, care urmează să fie concesionate. Bucovina trebuie privită ca o destinație completă, nu doar ca un loc de tranzit”, a adăugat Flutur.
Bucovina, drumul spre un turism durabil
Un loc unde mănăstirile coexistă cu tirolienele, iar liniștea cu ambiția, Bucovina așteaptă nu doar turiști, ci și recunoaștere. Este una dintre cele mai autentice regiuni ale României, cu tot ce-i trebuie: natură impresionantă, gastronomie care îmbină tradiția cu inovația și oameni primitori, care fac ca vizita să devină memorabilă.
Într-o lume grăbită, Bucovina rămâne locul unde timpul pare să încetinească. Poate că acesta este, de fapt, farmecul ei. Este o invitație la răgaz, la descoperire și la reconectarea cu firescul.
