Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu a făcut o analiză a crizei economice din 2008 – 2009 şi a crizei generate de noul coronavirus, arătând că, odată cu atenuarea crizei sanitare, perspectivele economice vor reveni în „teritoriu pozitiv”, dar vor exista o serie de provocări, între care se numără necesitatea reformelor structurale şi a consolidării fiscale.
„Pentru anul 2021, prognozele arată o creștere economică destul de consistentă, cu rate de creștere de peste 3% pentru aproape toate țările UE, ceea ce indică – în cazul materializării acestora, o primă diferență semnificativă față de criza din 2009. (…) În 2020, scăderea economiei României va fi una moderată în comparație cu evoluțiile altor țări. Chiar dacă România nu a înregistrat o revenire în V, potrivit definiției de manual bazată pe dinamica trimestrială, în 2021 există premise bune pentru o creștere economică de peste 4%, conform estimărilor actuale, iar în 2022 vom putea reveni la nivelul economic de dinaintea crizei-corona”, scrie Marinescu, pe blogul personal.
Consilierul președintelui Klaus Iohannis este de părere că odată cu atenuarea crizei sanitare, perspectivele economice își vor reveni.
„Odată cu atenuarea crizei sanitare, perspectivele economice vor reveni și ele în teritoriu pozitiv, iar vârful dezechilibrelor bugetare din 2020 va fi resorbit în mod progresiv, în condiții de revenire a creșterii economice, cel mai probabil începând cu trimestrul 2 al anului 2021”, susține Cosmin Marinescu.
Potrivit acestuia, ambele crize, atât cea financiară, cât şi criza-corona, au „găsit România la fel de nepregătită din perspectiva sustenabilităţii parcursului economic şi a spaţiului fiscal de intervenţie”.
În opinia sa, după criza corona se poate estima o refacere „relativ mai rapidă a situației finanțelor publice, iar eforturile de consolidare fiscală vor trebui să fie mai puțin apăsătoare, ca ajustări bugetare și costuri sociale„.
Marinescu este de părere că în 2023 România poate reveni la un deficit bugetar de 3% din PIB, chiar dacă datoria publică este estimată să crească la 50% din PIB.
Fondurile europene sunt sunt cele mai „ieftine” şi sigure surse de finanţare
Acesta a adăugat că rămân o serie de provocări și că România are nevoie de un pachet clar de reforme structurale, cu precădere în sănătate, educație și administrație, reforme care pot fi susținute cu bani europeni.
Pachetul consistent de fonduri europene din perioada de programare 2021-2027, inclusiv fondurile alocate prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, sunt cele mai „ieftine” şi sigure surse de finanţare a investițiilor și reformelor necesare, iar România are datoria de a exploata pe deplin aceste oportunități, este de părere Marinescu.
Analiza completă a lui Cosmin Marinescu poate fi citită AICI.
