Fostul ministrul al Muncii, Violeta Alexandru, a facut public, pe pagina sa de Facebook, un centralizator al sporurilor din domeniul bugetar. Alexandru susține că a identificat nu mai puțin de șapte domenii în care se oferă sporuri pentru munca în ture, pentru suprasolicitare neuropsihică sau pentru consemn la domiciliu.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Violeta Alexandru a prezentat o centralizare a informațiilor cu privire la domeniile ocupaționale bugetare și a publicat și câteva tabele în care se regăsesc condițiile de acordare și cuantumul fiecărui spor în parte. De exemplu, angajații de la Cutea de Conturi au spor de periculozitate. Un alt spor, numit spor de consemn la domiciliu, care presupune un lucru în schimburi, în așteptarea solicitărilor, îl au cei din electricitate.
„Sunt 7 familii ocupaționale de funcții bugetare (învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție și Curtea Constituțională, apărare, ordine publică și securitate națională, administrație). Peste 50 de tipuri de sporuri (încă mai documentez) – de la spor pentru condiții de stres/suprasolicitare neuropsihică, la spor pentru munca în ture, spor pentru gestionarea informațiilor clasificate sau pentru păstrarea confidențialității.
Și vechimea în muncă aduce o majorare a salariului la nivelul posturilor cu aceleași cerințe/responsabilități. Și dacă ești nominalizat în proiecte din fonduri europene ești avantajat – primești o majorare a salariului de până la 50%. Personalul bugetar beneficiază și de indemnizație de hrană (347 lei/lună) și, desigur, de vouchere de vacanță. Este foarte bine că s-a început o evaluare completă pentru fundamentarea deciziilor”, a scris Violeta Alexandru pe rețeaua socială.
Alexandru propune stabilirea unor indicatori de performanță
Mai mult, fostul Ministru al Muncii propune și stabilirea unor indicatori de performanță în administrație ca „abia apoi să se treacă la salarii, sporuri, venituri, în general”.
„Astăzi este invers: mai întâi banii (aici de urmărit cumulul de sporuri!) iar discuția despre performanță se amână veșnic. Rezistența este imensă. Nu cred că un om din sistemul privat își dorește o administrație populată de funcționari nepregătiți, ba dimpotrivă. Eu nu sunt pentru ca în administrație să se câștige cât mai puțin posibil. Avem, în schimb, experiențe zilnice când intrăm în contact cu un sistem public arogant, neperformant (nu toți angajații, desigur!) căruia îi tot cresc veniturile din taxele și impozitele și, până la urmă, din munca celor activând în mediul privat.
Când descoperi câte privilegii au funcționarii/cei plătiți din bani publici (privilegii obținute, în mod intenționat, cu toată discreția/lipsa de transparență), fără să livreze performanță, fără să vezi o administrație având respect pentru contribuabil – atunci chiar deranjează!
Chiar în administrație, de altfel, cei care muncesc sunt, pe bună dreptate, deranjați de cei care iau același spor (sau mai multe) și nu fac mare lucru. Acordarea de sporuri tuturor angajaților nu face decât să adâncească lipsa de performanță. De la stabilirea unor indicatori de performanță trebuie să plece discuția, de unde va decurge și sistemul de punctaj care ar trebui să influențeze veniturile.
În sistemul public ne trebuie indicatori generali, minimali, obligatorii pentru toate entitățile, alături de care să se stabilească unii specifici. Acești indicatori trebuie să ia în calcul opinia “clienților”, nu să se evalueze colegii între ei, ca să iasă totul perfect”, a mai scris Violeta Alexandru, în postarea sa.
