Muzeul Culturii Queer se deschide în România

Triumf Amiria. Muzeul Culturii Queer [?], proiect de recuperare a producţiei culturale queer din ultimii 20 de ani, este lansat la două decenii de la abrogarea articolului 200 din Codul Penal, un moment esenţial în istoria recentă a României: dezincriminarea relaţiilor dintre persoanele de acelaşi sex.

Proiectul se axează pe trei direcţii: arte vizuale, arte performative şi literatură. Triumf Amiria este un efort de diseminare extinsă a culturii queer locale, care îşi propune în acelaşi timp să identifice mai multe direcţii pentru viitorul producţiei culturale queer.

Realizat în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Centrul de Teatru Educaţional Replika, proiectul propune de-a lungul anului 2021 o serie de evenimente menite să sublinieze importanţa culturii queer în ultimele decenii, dar şi să încurajeze producţia culturală nouă prin expoziţii, ateliere, tururi ghidate, spectacole de teatru şi performance-uri, lecturi publice, petreceri şi evenimente de networking.

Activităţile publice vor fi dublate de o cercetare şi arhivare digitală a artefactelor culturale produse de artişti şi artiste queer din 2001 până astăzi.

Primul pas în procesul de a crea un muzeu al culturii queer este Manifestul Triumf Amiria, lansat vineri, care nu trasează graniţe pentru cultura queer din România, ci numeroase posibilităţi.

O explicaţie a numelui neobişnuit al muzeului a fost oferită de Mihaela Cîrjan, coordonatoarea muzeului: „Un nume autentic queer apărut în laboratoarele colectivului artistic Apparatus 22, TRIUMF AMIRIA face aluzie la sentimentul de mândrie, acel pride pe care comunităţile queer din întreaga lume îl sărbătoresc anual, dar încapsulează o viziune mai largă privind rolul unui muzeu queer. A-mi-ri-a pentru că înzecit tinde spre infinit, spre utopie. Recuperăm miria de la acel mýrioi de origine greacă folosit în secolele XVIII şi XIX (lăsat ulterior în uitare) ca prefix decimal în sistemul metric pentru a simboliza zece mii. Un gest necesar pentru a reprezenta identităţile noastre queer, fluide, multiplicate de zece mii de ori şi de zece ori pe-atât într-o lume ideală în care queer permite spaţiu pentru noi toţi, în virtutea umanităţii noastre”.

Secţiunea de arte vizuale este cea care dă startul programului cultural

Secţiunea de arte vizuale este cea care dă startul programului cultural al proiectului, cu vernisajul expoziţiei „Simţi – Aluneci – Cânţi. De la o scenă la alta”, care va avea loc la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) pe 13 mai şi va cuprinde lucrări realizate de peste 30 de artişti.

„Elementul cel mai vizibil al cercetării despre producţia artistică 2001- 2021 din zona de arte vizuale RO, expoziţia se va dezvălui ca o celebrare a numeroase expresii artistice queer despre identitate, dorinţă, traumă, ecologie, ritualuri şi vindecare, viitor în cele mai progresiste forme, diferenţă, stigmatizare, rasism, sistemul artei contemporane, recuperarea spaţiului public, dezmembrarea definiţiilor şi a normelor opresive, limbaj şi neologismele unui vocabular extins, fluiditate, generozitate”, spune curatorul secţiunii de arte vizuale, Dragoş Olea.

Programul de literatură va cuprinde, la final de primăvară şi pe perioada verii, o serie de ateliere de scriere creativă susţinute de Adrian Schiop, autorul romanelor „Soldaţii. Poveste din Ferentari” şi „Să ne fie la toţi la fel de rău”, dar şi ateliere de traduceri queer cu traducătoarea Laura Sandu şi profesoara Ruxandra Vişan, precum şi dezbateri şi o seară open mic în aer liber, toate cu tematică queer.

„Secţiunea de literatură a Triumf Amiria îşi propune să recupereze, cerceteze, inventarieze şi plaseze volumele queer apărute în ultimii 20 de ani, într-o încercare de creionare a unei viziuni mai largi, de ansamblu asupra condiţiilor în care literatura queer şi-a făcut loc într-un spaţiu relativ conservator”, spune Vlad Viski, curatorul secţiunii de literatură.

Festival de teatru cu opt spectacole queer

Secţiunea de arte performative va aduce publicului un festival de teatru cu opt spectacole queer, dintre care o premieră, produsă în urma unor workshop-uri care vor avea loc în timpul verii. În perioada iunie-iulie vor avea loc şi două ateliere de spoken word şi poezie, la finalul cărora celor două grupe se vor reuni pentru un performance.

„Este important să existe o secţiune de arte performative în cadrul Triumf Amiria din două puncte de vedere. Primul ar fi că încearcă să recupereze memoria culturii queer, într-o ţară în care iniţiativele de studiere şi revitalizare a arhivelor teatrale sunt puţine la număr. Iar cel de-al doilea că îşi propune să reunească prin intermediul unui festival şi a unor serii de ateliere atât producţii marcante şi premiere, cât şi artişti şi artiste iluştri/e, oferind o viziune asupra peisajului queer performativ”, explică Ioana Gonţea, curatorul secţiunii de arte performative.

Evenimentele vor avea loc într-un stil hibrid, online şi offline, în funcţie de evoluţia pandemiei şi de restricţiile oficiale în vigoare.

TRIUMF AMIRIA. Muzeul Culturii Queer [?] este un proiect realizat de Asociaţia MozaiQ în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Centrul de Teatru Educaţional Replika, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi artista Kjertsi Vetterstad (Norvegia).

Proiectul se desfăşoară în perioada martie 2020 – martie 2022, are un buget total de 1.057.556 lei, din care valoarea sprijinului financiar nerambursabil este 951.800 lei. Proiect finanţat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

Granturile SEE reprezintă contribuţia Islandei, Principatului Liechtenstein şi Regatului Norvegiei la reducerea disparităţilor economice şi sociale în Spaţiul Economic European şi la consolidarea relaţiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul şi sudul Europei şi statele baltice.

Aceste mecanisme de finanţare sunt stabilite în baza Acordului privind Spaţiul Economic European, ce reuneşte statele membre UE şi Islanda, Liechtenstein şi Norvegia ca parteneri egali pe piaţa internă.

În total, cele trei state au contribuit cu 3,3 miliarde de euro, între 1994 şi 2014 şi 1,55 miliarde de euro pentru perioada de finanţare 2014-2021.

URMĂREȘTE-NE PE

Articole similare

Noutati