Sunt mai multe monumente ridicate în diferite colţuri din ţară care marchează participarea României la Primul Război Mondial, dar cu siguranţă cel mai cunoscut dintre ele este Arcul de Triumf. La 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu România, adică la 1 decembrie 1936, era inaugurat monumentul din capitala României inspirat de cel similar din Paris, potrivit digi24.ro.
Sunt 85 de ani de la evenimentul la care atunci au participat Regele Carol aII-lea, mama sa, Regina Maria, prinţul moştenitor Mihai, membri ai guvernului din epocă şi alţi invitaţi din ţară şi străinătate.
Construcţia este un simbol al Bucureştiului şi este cel mai bine pusă în valoare în fiecare an, de 1 Decembrie, când România îşi aniversează Ziua Naţională. Piaţa Arcului de Triumf este locul unde are loc parada militară, iar militarii defilează pe sub monument.
Ce simboluri sunt reprezentate pe Arcul de Triumf
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Ne-am adăpostit de ploaie sub Arcul de Triumf, dar îmi spuneaţi că este cea mai importantă parte a acestui monument.
Titus Bazac, inspector de specialitate: Într-adevăr, acest monument, spre deosebire de fratele lui mai mare de la care s-au inspirat autorităţile române, era caracterizat de o bogăţie a decoraţiilor atât stilistice, cât şi memoriale.
Totuşi, acesta fiind inaugurat în 1936, este tributar stilului modernist, caracterizat prin concizie, prin linii drepte şi doar anumite simboluri sunt reprezentate pe el. Prin urmare, decoraţia lui este foarte simplă.
În afară de cele două efigii ale suveranilor României, Regele Ferdinand I, zis Unificatorul, şi Regina Maria, care sunt dispuse pe faţada de sud, fiind opera lui Alexandru Călinescu, în rest este vorba exclusiv de simboluri care reprezintă eroismul oştaşilor români din Primul Război Mondial şi abnegaţia de care au dat dovadă toţi, de altfel, din societatea românească pentru realizarea Marii Uniri, iar pe de altă parte, sunt inscripţii care întăresc rolul acestor simboluri pentru a reaminti generaţiilor următoare de evenimentele de o importanţă crucială pentru istoria neamului nostru.
Prin urmare, în partea opusă, adică pe faţada nordică, sunt doar două efigii, similare din punct de vedere al dimensiunii: Bărbăţie, realizată de Ion Jalea, şi Credinţă, realizată de Constantin Barascu.
De asemenea, sunt pe ambele faţade ale monumentului simboluri stilizate ale victoriei, iar pe cornişă, pe cele două cornişe deasupra acestor simboluri, sunt nişte inscripţii care, în mod lacunar, amintesc de semnificaţia evenimentelor tragice şi eroice petrecute între anii 1917 -1918.
Pe laturile Arcului de Triumf, după cum am spus, au fost dispuse şi au fost repuse la restaurarea din 2014, cele două inscripţii, care amintesc de discursurile Regelui Ferdinand, o dată la intrarea României în război, elogiind abnegaţia oamenilor de cultură şi politici care au făcut totul pentru realizarea României Mari, iar pe latura nordică se află o inscripţie care reproduce discursul Regelui Ferdinand, în 1922, elogiind eroismul ostaşilor români din Primul Război Mondial.
