Bucureştiul este pe locul 263 din 323 de oraşe europene în ceea ce priveşte calitatea aerului, relevă un clasament publicat de Agenţia Europeană de Mediu. Oraşul Umea din Suedia şi oraşul Tampere din Finlanda au cel mai curat aer din Europa, scrie antena3.ro.
Lista calităţii aerului s-a bazat pe o evaluare a datelor din 323 de oraşe din Europa. Dintre acestea, 127 de oraşe s-au dovedit a avea o bună calitate a aerului, în timp ce 123 au avut o poluare moderată şi 73 au fost clasificate ca având o calitate slabă sau foarte slabă.
În România, cel mai sănătos aer de respirat s-ar afla pe Valea Prahovei.
”Politicile de reducere a poluării au dus la îmbunătăţirea calităţii aerului în Europa de-a lungul ultimilor 30 de ani. Totuşi, în unele oraşe europene poluarea încă prezintă riscuri pentru sănătate”, spune, într-un comunicat de presă, Agenţia Europeană de Mediu.
Lista publicată joi de EEA s-a bazat pe o evaluare a peste 320 de oraşe din Europa. În 127 dintre acestea s-a stabilit că există o calitate bună a aerului, 123 au înregistrat o poluare moderată, iar alte 73 de orașe au avut o calitate slabă sau foarte slabă.
Pe primele locuri în top se situează Umea (Suedia), Tampere (Finlanda), Funchal (Portugalia), Talinn (Estonia), Bergen (Norvegia), Uppsala (Suedia), Narva (Estonia) și Salamanca (Spania).
Pe ultimele poziţii sunt oraşele Vicenza (Italia), Slavonsky Brod (Croaţia), Cremona (Italia) şi Nowy Sacz (Polonia).
Bucureştiul, pe locul 263 din 323 de oraşe europene
Clasamentul include și date din Bucureşti, Braşov, Timişoara şi Botoşani.
Cel mai bine plasat, între orașele României, este Botoşani, unde calitatea aerului este considerată moderată, oraşul fiind plasat pe locul 223 din 323 de oraşe.
Bucureştiul este pe locul 263 – indicatorul referitor la particulele în suspensie fiind 16,4, în condiţiile în care oraşul de pe prima poziţie din clasament are 3,7. Timişoara este pe locul 267, iar Braşovul este pe locul 273, toate trei considerate cu o calitate slabă a aerului.
În România, cel mai curat aer se consideră că se găseşte la Sinaia. Specialiştii susţin că acesta ar fi fost principalul motiv pentru care în staţiunea de pe Valea Prahovei a fost construit Palatul Peleş.
