În spaţiul Nod makerspace, sala MATER – Biblioteca de Materiale din Splaiul Unirii nr.160, va avea lor miercuri, 6 noiembrie, vernisajul expoziţiei fotografice „Texturi uitate: Bucureştiul interbelic”, lansarea ghidului „Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli” şi colecţiei de Mostre de tencuieli istorice.
Acest moment marchează finalul unui proiect desfăşurat pe parcursul a opt luni prin care Fundaţia Pro Patrimonio a cercetat patru tipuri de tencuieli de faţadă interbelice: similipiatră, mozaic, terasit şi tencuieli cu praf de piatră, a informat miercuri un comunicat al fundaţiei.
Inspirat de oraşul Bucureşti, proiectul a explorat „secretele” ascunse ale faţadelor moderniste din capitală, realizate în perioada 1918-1940. O primă etapă a fost compusă din cercetarea de bibliotecă prin documentarea reţetelor de mortare de tencuieli interbelice şi a modului lor de aplicare – specifice României, dar şi comparaţii cu tehnici din aceeaşi perioadă din alte ţări. În paralel au fost inventariate fotografic pe teren aceste texturi, iar în luna septembrie au avut loc o serie de ateliere practice pentru testarea reţetelor documentate şi a tehnicilor de aplicare pe mostre de 60x60cm pentru a conserva şi revitaliza vechile tehnici/tehnologii.
Ghidul concentrează informaţii utile, teoretice şi practice, despre materiale, ingrediente, reţete, tehnici de finisare, texturi decorative şi unelte de lucru, degradări des întâlnite. Denumit Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli este destinat unei utilizări practice şi va fi disponibil într-o mică serie tipărită, dar şi în varianta digitală. De asemenea, ghidul-reţetar îşi propune să fie un instrument de conştientizare de către publicul larg şi specialiştii în domeniu în legătură cu semnificaţia culturală şi istorică a tencuielilor interbelice.
„Reţetarul de tencuieli al Ruxandrei Sacaliş şi al echipei de lucru reprezintă un pas foarte interesant şi util pentru restaurarea şi întreţinerea patrimoniului construit în perioada interbelică. Onestitatea demersului întreprins de echipele participante – meşteri şi arhitecţi – dezvoltă în viitor un proces extins şi un sistem de comunicare adecvat pentru a da o şansă reală unei culturi pe care Bucureştiul construit încă o are şi pe care o putem îmbogăţi. Experimentul şi cercetarea se pot face şi în grupuri mici, cu profesii diverse, care comunică bine între ele. Vă invit să încercăm, este o şansă pentru viitoarele texturi arhitecturale de care toţi avem nevoie. Atenţie, domeniul este inepuizabil”. – spune arhitect Şerban Sturdza, şef de proiect.
***
Nod makerspace este un hub de spaţii de co-working, makerspace, ateliere de lemn şi metal, studio-uri private şi spaţii de întâlniri şi evenimente. Echipa Nod makerspace a dezvoltat o serie de proiecte cu impact, printre care: MATER – prima bibliotecă de materiale din România şi Europa de Sud Est sau Level-Up – primul accelerator dedicat makerilor antreprenori din România. Nod makerspace a câştigat Best Coworking Space din România 4 ani la rând la CESA.
Pro Patrimonio este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în România (Bucureşti), Marea Britanie şi Franţa. Înfiinţată în anul 2000, fundaţia derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea şi reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural. Acţiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare şi reabilitare a patrimoniului, precum şi pe implicarea şi conştientizarea de către comunităţi a propriei identităţi, a memoriei şi valorii moştenirii culturale. Fundaţia Pro Patrimonio susţine ideea că patrimoniul este responsabilitatea fiecărui cetăţean.
Pro Patrimonio desfăşoară câteva programe de importanţă naţională şi internaţională: 60 de biserici de lemn; Conacul Neamţu din Olari; Casa G. Enescu din Mihăileni; Vila Golescu din Câmpulung Muscel şi colecţia de design şi meşteşug Honest Goods etc. Fundaţia încearcă, printre altele, să creeze o reţea de centre de meşteşuguri pe lângă monumente (conacul P.P. Carp, Ţibăneşti, Iaşi) etc.
