Asociaţia Viitor Plus lansează o campanie de informare privind colectarea separată în cele 6 sectoare din Bucureşti

Locuitorii Capitalei au la dispoziţie primele ghiduri personalizate de reciclare, destinate fiecărui sector, prin intermediul proiectului „Reciclăm în Bucureşti”, lansat de Asociaţia Viitor Plus, prin programul Harta Reciclării.

Apariţia proiectului vine ca răspuns la gradul scăzut de reciclare din Capitală. Dacă gradul de reciclare a deşeurilor în Bucureşti este de aproximativ 10%, media naţională se situează la 11,5% (Eurostat, 2019).

„Motivul apariţiei proiectului Reciclăm în Bucureşti a fost reducerea neîncrederii bucureştenilor cu privire la reciclare. Mulţi spun că degeaba colectează separat deşeurile, pentru că ele oricum nu se reciclează. Pentru a schimba această percepţie am oferit date despre cantităţile deşeurilor reciclate din Capitală, cu exemple de reciclatori la care ajung acestea. Împreună putem creşte rata de colectare separată, respectând informaţiile pe care fiecare locuitor din Bucureşti le găseşte în ghidurile pregătite de noi”, susţine Teia Ciulacu, preşedinta Asociaţiei Viitor Plus.

Principalul instrument al campaniei îl reprezintă cele şase ghiduri, câte unul pentru fiecare sector al Capitalei, în care locuitorii găsesc numeroase informaţii practice, precum adresele unde există puncte de colectare, numere de telefon, adrese de e-mail, website-uri şi, inclusiv, traseul pe care deşeurile îl fac de la colectarea „door-to-door” sau din containere stradale până la reciclare.

Fiecare ghid conţine informaţii despre serviciul de salubrizare al fiecărui sector, cum se face colectarea separată şi opţiuni de colectare alternative pentru deşeurile reciclabile pe care operatorii de salubritate nu le colectează separat (de exemplu: magazine care preiau anumite tipuri de deşeuri, proiecte ale unor ONG-uri care le colectează şi le donează persoanelor defavorizate obiectele care mai pot fi utilizate), dar şi procente despre deşeurile reciclate din totalul celor produse de către bucureşteni.

În fiecare sector al Bucureştiului există plusuri şi minusuri în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor.

Astfel, în Sectorul 1 există deja puncte stradale de colectare a reciclabilelor pe trei fracţii, o rată de reciclare a deşeurilor peste media Capitalei, precum şi un program de introducere de unităţi de compostare la case. Pe de altă parte, în Sectorul 1, colectare reciclabilelor de la sursă rămâne deficitară.

Sectorul 2 se poate lăuda cu implementarea principiului „plăteşti cât arunci”, începând din 2022, cu încurajarea predării de deşeuri provenite din construcţii şi renovări, respectiv cu un program independent de colectare separată a hârtiei în 600 de scări de bloc cu „Recicleta”. La capitolul minusuri sunt nominalizate: lipsa opţiunilor de colectare separată a sticlei/ colectarea ei împreună cu celelalte reciclabile; compactarea deşeurilor reciclabile în maşinile care le ridică de la sursă (case şi blocuri); lipsa informaţiilor legate de reciclarea deşeurilor colectate separat.

Pe zona Sectorului 3 se înregistrează, la ora actuală, o rată în creştere a deşeurilor valorificate prin reciclare, o colectare pe trei fracţii de la case şi blocuri, încurajarea predării de cantităţi mici de deşeuri din construcţii şi demolări, prin ridicarea gratuită a unui transport pe an, dar şi discounturi oferite la ridicarea deşeurilor din construcţii dacă acestea sunt colectate separat, pe tipuri de materiale. La polul opus, problematice sunt containerele stradale pentru deşeurile de ambalaje reciclabile de toate tipurile, inclusiv sticla şi o colectare deficitară a deşeurilor reciclabile de la anumite adrese.

În privinţa Sectorului 4, există containere stradale pe trei fracţii. Principiul „plăteşti cât arunci” va fi implementat din 2022, în funcţie de volumul pubelelor şi de frecvenţa ridicării acestora (pubelele vor avea microcipuri RFID), iar maşinile vor fi dotate cu cititoare pentru microcipuri. Pe lista de minusuri sunt notate: colectarea deficitară a reciclabilelor de la sursă (case şi blocuri), rată redusă de reciclare şi mutarea containerelor stradale la alte adrese.

Pe raza Sectorului 5, situaţia la zi evidenţiază un singur punct pozitiv, respectiv furnizarea, la cerere, de saci, pubele sau containere pentru reciclabile asociaţiilor de locatari şi proprietarilor de case. În schimb, compactarea deşeurilor reciclabile (inclusiv sticla) în maşinile care le ridică de la sursă este deficitară. De asemenea, o problemă o reprezintă numărul redus de containere stradale pentru colectarea separată a materialelor reciclabile, precum sticla, hârtia, cartonul.

Datele Asociaţiei Viitor Plus arată că în Sectorul 6 rata de reciclare este una ridicată, la fel şi scoaterea completă a sticlei din fluxul celorlalte reciclabile (pubele, maşini care o ridică), şi colectarea separată (contra cost) a deşeurilor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Un punct nevralgic este implementarea sistemului de colectare separată în toate blocurile unde asociaţiile au contract cu principalul operator de salubritate.

„În acest context, autorităţile fac demersuri pentru a îmbunătăţi procentele în ceea ce priveşte colectarea separată şi reciclarea. Pe măsură ce sectoarele din Capitală vor trebui să treacă la colectarea pe mai multe fracţii, bucureştenii vor avea nevoie să ştie cum se colectează separat corect aşa că asociaţia a creat şi un ghid general dar şi un serial online difuzat pe canalele de socializare ale asociaţiei Viitor Plus, în care sunt prezentate în detaliu regulile care trebuie respectate pentru colectarea separată a mai multor ambalaje sau produse, cum ar fi: hârtia şi cartonul, sticla, plasticul şi metalul, uleiul alimentar uzat şi medicamentele. Serialul online poate fi vizionat aici: https://hartareciclarii.ro/bucuresti/”, se subliniază într-un comunicat de presă al Asociaţiei Viitor Plus

Proiectul „Reciclăm în Bucureşti” este realizat cu sprijin de la bugetul local al Municipiului Bucureşti. Conţinutul acestui proiect nu reflectă neapărat poziţia Primăriei Municipiului Bucureşti sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi nu implică nicio responsabilitate din partea Autorităţii Finanţatoare.