Opera de Stat din Ruse prezintă spectacolul „Ernani” de Verdi pe scena operei bucureştene

Opera Naţională Bucureşti în colaborare cu Opera de Stat din Ruse prezintă vineri, 25 martie, de la ora 18.30, spectacolul „Ernani” de Giuseppe Verdi, în regia lui Orlin Anastasov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Jose Cura. 83 de artişti vor evolua pe scena operei bucureştene.

Spectacolul face parte din seria evenimentelor dedicate Stagiunii Centenare „Opera 100”. Această capodoperă verdiană a fost prezentată ultima dată pe scena Operei Naţionale Bucureşti în anul 1981.

În seara zilei de 9 martie 1844, la doi ani după succesul formidabil cu opera „Nabucco” de la Scala, care a reprezentat cu adevărat punctul incipient al ascensiunii lui Verdi, veneţienii au salutat cu entuziasm prima operă pe care maestrul a creat-o pentru Teatrul La Fenice. Triumful lui „Ernani”, ale cărei arii încântătoare au fost fredonate chiar înainte de premieră, a dat startul anilor de glorie ai lui Verdi. De atunci, a trebuit să compună neîncetat, una sau două lucrări pe an, pentru a răspunde solicitărilor regizorilor de operă. Publicul îl ovaţiona pe Verdi la fiecare reprezentaţie. După marile sale titluri cu „Nabucco” şi „I Lombardi”, compozitorul căuta un libret care să fie la fel de grandios, dar diferit, pentru care îşi dorea, spunea el „mult foc, acţiune extraordinară şi concizie”. A ales, în cele din urmă, „Hernani”, drama lui Victor Hugo care în 1830 a dus la o celebră dispută între clasici şi romantici sub lambriurile Teatrului Comédie-Française.

„Ernani” este a cincea operă verdiană şi a doua după „Nabucco” în ceea ce priveşte spectaculozitatea melodică, fascinaţia armoniilor orchestrale, relieful teatral şi muzical de la baza caracterizării personajelor şi, nu în ultimul timp, bogăţia paginilor corale care au fost încă de la început foarte gustate şi iubite de public până în zilele noastre. Este o operă a cărei muzică te ţine în permanenţă cu atenţia trează şi sufletul plin de încântare de la început până la ultimele note din final.

Premiera operei „Ernani” de Giuseppe Verdi în limba română a avut loc la 30 martie 1886, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti; a fost ultima dintre cele şase premiere ale stagiunii 1885 -1886 cu care Opera Română din cadrul Teatrului Naţional şi-a inaugurat activitatea. Această alegere repertorială chiar din prima stagiune a Operei noastre se datorează faimei răspândite foarte rapid şi care a declanşat curiozitatea şi dorinţa atât din partea publicului cât şi a artiştilor. După o reluare, în anul 1912, o nouă producţie a avut premiera la 14 noiembrie 1979 şi s-a menţinut în repertoriu timp de două stagiuni. Complexitatea muzicală şi vocală a personajelor cu totul ieşite din comun, a făcut ca, din totdeauna, această operă să fie destul de rar prezentă în repertoriul teatrelor din întreaga lume. Prilejul de a asculta această capodoperă verdiană în teatru reprezintă pentru publicul iubitor de operă o şansă extraordinară.

Nu întâmplător „Ernani” este prima operă lirică înregistrată integral de o casă de discuri în anul 1904, iar toţi marii tenori ai lumii s-au mândrit cu faptul că au avut în repertoriu rolul titular din această operă.

José Cura a debutat la vârsta de 15 ani ca dirijor de cor şi la 16 ani a început studiile de compoziţie. În 1991 s-a mutat în Europa, unde şi-a dezvoltat cariera ca tenor pentru care a devenit cunoscut în toată lumea. Dirijatul a fost mereu o parte intrinsecă la baza interpretărilor lui Cura; de la începutul carierei sale internaţionale, el a asociat activitatea de dirijat cu interpretările vocale într-un mod reuşit. Progresia de la înţelegerea înnăscută a lucrărilor la sculptarea unor interpretări originale ale acestora a fost constantă de-a lungul deceniilor, chiar şi atunci când cariera lui Cura ca tenor de talie internaţională a avut tendinţa de a-i umbri munca ca dirijor. Recunoaşterea formală a abilităţilor sale excepţionale de dirijor a venit în 2001, când Orchestra Simfonică din Varşovia i-a oferit rolul de dirijor principal invitat pe o perioadă de trei ani, funcţie ocupată anterior de regretatul Yehudi Menuhin.

Din 2015 până în 2018, José Cura a fost numit „Artist în rezidenţă” în cadrul Orchestrei Simfonice de la Praga. Ca parte a angajamentelor sale cu prestigiosul ansamblu ceh, a dirijat premiera mondială a tripticului compus de el, „Ecce Homo” în martie 2017. O altă valoroasă lucrare a sa, „Misa Recviem”, dedicată victimelor războiului din Atlanticul de Sud din 1982, va avea premiera la Budapesta, în mai 2022, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la conflictul armat dintre Argentina şi Marea Britanie.

Bilete pe http://tickets.operanb.ro/  şi de la Casa de Bilete a Operei Naţionale Bucureşti.