Românii se adresează din ce în ce mai rar medicului stomatolog, numărul de consultații și tratamente scăzând cu aproximativ 30% în perioada 2011-2020, potrivit Anuarului de Statistică Sanitară al CNSISP.
Mai mult decât atât, ca procent din PIB alocat tratării problemelor de sănătate orală, țara noastră ocupă una din ultimele poziții la nivel european, potrivit unui raport al Platformei Europene pentru o Sănătate Orală mai Bună.
Copilăria, perioada în care se pot construi comportamente sănătoase
La nivel internațional, peste 530 de milioane de copii suferă de carii dentare ale dinților primari. 50% dintre copii nu respectă normele de igienă orală, afirmă dr. Ramona Hlandan, medic specialist pedodont în cadrul Clinicii Trident.
Ea îi sfătuiește pe părinți să îi ducă pe cei mici la dentist cel puțin o dată la șase luni, pentru a ține sub control problemele dentare și, în același timp, pentru a-i obișnui pe cei mici cu rutina mersului la stomatolog.
„Familiarizarea copilului, încă de la cea mai fragedă vârstă, cu regulile de menținere a igienei orale, crează premisele ca acestea să fie respectate și la maturitate. În același sens, prima vizită la dentist o putem face cu cel mic încă de la apariția primului dinte, pentru a-l acomoda pe acesta și a începe să-i construim o rutină sănătoasă,” adaugă dr. Ramona Hlandan.
Cu ce afecțiuni se pot confrunta cei mici
Traumatismele dentare reprezintă unele dintre cele mai grave afecțiuni cu care se pot confrunta cei mici, de la simpla fractură a coroanei, cu sau fără afectarea nervului, până la avulsiile dentare care implică ieșirea completă a dintelui din alveolă. O altă afecțiune gravă este reprezentată de abcesul dentar, o complicație a cariei care alarmează părinții din cauza apariției durerii și umflăturii în dreptul dintelui.
Caria reprezintă una dintre cele mai comune afecțiuni dentare care apare la copii, însă amânarea tratării acesteia va genera costuri de până la trei ori mai mari, iar durata intervențiilor necesare poate crește de până la patru ori, mai spune sursa citată.
„Igiena necorespunzătoare, alimentația neadecvată și lipsa controlului stomatologic periodic sunt responsabile de apariția cariilor. Controalele periodice la dentist pot preveni apariția acestora sau, dacă identificăm carii aflate în stadii incipiente, putem elimina riscul de apariție a complicațiilor”, adaugă specialistul.
Folosirea suzetei sau suptul degetului pot fi obiceiuri dăunătoare danturii celui mic
În cazurile în care suzeta este folosită de sugari și de copiii cu vârsta până în 2 ani, aceasta nu ar trebui să aibă efecte nocive asupra dezvoltării aparatului dento-maxilar. Cu toate acestea, folosirea suzetei pentru perioade lungi de timp, sau de către copiii mai mari de 3 ani, poate avea repercusiuni negative pentru cei mici.
„În situațiile de utilizare excesivă pot să apară modificări în poziția dinților, așa numitele vesibulopoziții, adică dinții prezintă o înclinare accentuată spre exterior. De asemenea, se pot produce chiar și modificări ale formei arcadelor. Este bine ca suzeta să nu fie utilzată în permanență , pe parcursul zilei sau nopții, ci doar în anumite momente, în care este necesară pentru liniștirea celui mic. Dacă bebelușul adoarme cu suzeta în gură, este recomandat ca părintele să o scoată la un moment dat, pentru ca perioada de timp în care este utilizată să nu fie atât de lungă. După vârsta de 3 ani ar trebui însă ca utilizarea suzetei să fi eliminată complet”, adaugă dr. Ramona Hlandan.
Potrivit specialistului Trident, suptul degetului este un obicei mai nociv decât folosirea suzetei, putând genera modificări accentuate la nivel osos.
„În funcție de poziția în care este ținut degetul în gură, pe lângă modificările dentare, pot să apară și modificări mai accentuate la nivel osos. Bolta palatină se poate adânci foarte mult, arcada superioară devenind mai îngustă și, de asemenea, apar modificări la nivelul mandibulei, datorită exercitării unei presiuni continue asupra mentonului, care este astfel împins spre posterior.
Cum avem grijă de igiena orală a celor mici
„În cazul sugarilor, igiena orală se realizează cu ajutorul unui tifon îmbibat cu ser fiziologic și înfășurat pe degetul mamei, cu care aceasta șterge gingiile celui mic, după fiecare alăptare. După apariția primului dinte se trece la utilizarea periuțelor de tip degetar, iar ulterior, se va trece treptat la o periuță de dinți adaptată vârstei celui mic împreună cu o pastă de dinți de asemenea potrivită vârstei.
Un lucru important de reținut este faptul că cei mici nu trebuie lăsați să se spele singuri, deoarece nu au manualitatea necesară, uneori fiind nevoie de o verificare din partea părintelui cu privire la corectitudinea periajului, chiar până la vârsta de 7-8 ani,” adaugă dr. Ramona Hlandan.
