Sistemul informatic de monitorizare electronică a devenit funcţional, începând de sâmbătă, 1 octombrie, în Capitală şi în judeţele Iaşi, Mureş şi Vrancea, unităţi administrativ-teritoriale în care persoanele faţă de care se emit ordine de protecţie dispuse de poliţist sau de instanţa de judecătorească ori la nivel european vor fi monitorizate prin intermediul brăţărilor electronice. Oficialii Poliţiei Române afirmă că este o primă etapă a acestui proiect, care protejează victimele violenţei în familie, anunță News.ro.
ficialii Poliţiei Române au anunţat că de sâmbătă, de la ora 0:00, a devenit operaţional sistemul informatic de monitorizare electronică în Capitală şi în judeţele Iaşi, Mureş şi Vrancea pentru monitorizarea sistemului electronic în cazul aplicării acestei măsuri la emiterea ordinelor de protecţie provizorii, ordinelor de protecţie şi a ordinelor europene de protecţie.
Sistemul de supraveghere electronică constă într-un kit care include brăţara care se prinde de gleznă ori în cazuri determinate de lege de încheietura mâini agresorului, un telefon mobil înmânat agresorului, care are montat un sistem de urmărire şi pe care agresorul este obligat să îl poarte, încărcat, asupra lui, în caz contrat declanşându-se alarma. Brăţara conţine elemente de siguranţă care nu permit agresorului să o îndepărteze. Un al doilea telefon este înmânat persoanei care este protejată, care va avea de asemenea obligaţia de a-l purta asupra sa. Există şi kituri cu telefoane pentru multiple persoane protejate, victime ale violenţei domestice.
La finalizarea măsurii de protecţie, brăţara va fi înlăturată cu un instrument special.
În cadrul proiectului au fost cumpărate 964 de kituri pentru cele patru unităţi administrativ-teritoriale, procedura de achiziţie fiind aceea a dialogului competitiv.
„De astăzi avem un nou instrument, cel de monitorizare electronică, care va contribui la prevenirea şi combaterea săvârşirii de infracţiuni de violenţă domestică, în special a celei grave. De altfel, în perioada octombrie 2022-decembrie 2025 pentru aplicarea măsurilor la emiterea ordinelor de protecţie se poate dispune monitorizarea electronică prin aceste dispozitive, aşa-numitele brăţări”, a declarat prim-adjunctul inspectorului general al IGPR, chestorul Eduard Miliţescu.
Potrivit acestuia, este vorba despre o primă etapă a proiectului, cea mare include Bucureştiul şi cele trei judeţe, în perioada octombrie 2022-decembrie 2023, aceasta fiind urmată de alte două. Astfel, începând cu anul 2024 toate cele patru UAT şi judeţele Bacău, Braşov, Caraş Severin, Călăraşi, Cluj, Covasna, Giurgiu, Galaţi, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea vor intra în acest proiect, iar din 2025 este implementată a trei etapă, care va include şi alte judeţe ale ţării.
„Utilizarea acestor sisteme electronice va permite o creştere a gradului de asigurare a măsurilor de protecţie pentru victime, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci reprezintă o metodă de monitorizare-supraveghere prin urmărirea în mod automat a modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unei proceduri judiciare. Monitorizarea electronică se va face în sistem automat, fără intervenţie umană, sistematic şi exclusiv pe teritoriul României. Datele de identificare ale persoane supravegheate precum şi ale persoanei ori persoanelor protejate vor fi cunoscute doar de către poliţistul de supraveghere, la momentul creării/semnalării în sistemul informatic. După acel moment, poliţistul nu va mai avea acces la datele de localizare ale sistemelor electronice purtate de către persoanele în discuţie. Numai în măsura în care va fi generată o alertă atunci în mod automat sistemul informatic va prelua datele de identificare şi le vor asigna unui identificator, urmând a fi comunicate imediat către dispecerat şi ulterior către echipajul de ordine publică care va asigura intervenţia la acest eveniment semnalat”, a precizat şeful din IGPR.
Conform statisticilor prezentate de acesta, în anul în curs s-au înregistrat cu peste 13%mai multe fapte penale de violenţă domestică faţă de primele opt luni ale anului 2021. Instanţele judecătoreşti au emis, în 2022, peste 7000 de ordine de protecţie, cu 6% mai mult faţă de perioada ianuarie-septembrie a anului trecut, 47% dintre acestea fiind stabilite din ordinele de protecţie provizorii.
Poliţiştii au emis peste 8700 de protecţie provizorii şi au fost sesizate 579 de infracţiuni de nerespectare a acestora, cu peste 45% faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă.
În capitală, la nivelul Capitalei au fost emise 1104 ordine provizorii de protecţie în primele opt luni ale acestui an, dintre acestea fiind confirmate aproape 90% de către procurori.
