Două expoziţii simultane dedicate călătoriilor şi hărţilor se deschid, începând de joi până pe 20 noiembrie, la Art Safari, în Palatul Dacia-România, respectiv la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi.
La Art Safari vor fi expuse hărţi spectaculoase care spun poveşti şi arată traseul pictorului-călător al artei româneşti, Ştefan Popescu, prin Franţa şi în Orient, dar şi hărţi din Transilvania, într-o scenografie specială printre opere de artă şi instalaţii imersive, scrie Agerpres.
Expoziţia adusă de la Muzeul Hărţilor la Art Safari celebrează călătoriile, iar expoziţia temporară organizată de Art Safari la Muzeul Hărţilor cuprinde o selecţie de opere în acord cu această temă, care surprinde călătorii ale artiştilor români, semnate de Ştefan Popescu şi de Mihai Mureşan.
La Muzeul Hărţilor, Art Safari organizează o expoziţie temporară cu lucrări valoroase de Ştefan Popescu şi artă contemporană semnată de artistul clujean Mihai Mureşan.
„Toate călătoriile extraordinare pe care le expunem acum la Art Safari, ediţia a 10-a, aveau nevoie de o hartă… sau mai multe. Vizitatorii noştri pot admira peisajele spectaculoase pictate de Ştefan Popescu în Orient, Occident şi în România, urmărind traseele pe care artistul le-a realizat chiar pe hărţile aduse de la Muzeul Hărţilor. În cadrul expoziţiei lui Mihai Mureşan, reprezentant al tinerei generaţii de artişti şi al Şcolii de la Cluj, se vor regăsi hărţi ale Transilvaniei. Adevărate comori poposesc în Art Safari pentru a oferi o lecţie despre artă, geografie, istorie, cultură pe înţelesul publicului larg. Mulţumim Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi pentru acest parteneriat”, declară Ioana Ciocan, CEO Art Safari.
Printre exponatele de la Muzeul Hărţilor care vor putea fi admirate în Palatul Dacia-România se numără un Plan al Bucureştiului din 1895 – 1899, lucrat de Institutul Geografic al Armatei pentru Primăria Capitalei. Documentul este extrem de valoros, fiind primul plan topografic al Capitalei realizat în întregime de specialişti români şi publicat în timpul domniei Regelui Carol I şi cel mai amănunţit şi mai bine reprezentat grafic (fotolitografie în culori). Pe plan se pot observa principalele străzi şi bulevarde din centrul oraşului (Calea Victoriei, Bulevardul Carol I, Bulevardul Elisabeta etc.), precum şi repere importante şi astăzi, precum: Universitatea, Palatul Regal, Grădina Cişmigiu, Dâmboviţa etc.
Tot de la Muzeul Hărţilor este adusă şi „Harta plastică a României”, harta fizică şi administrativă a României Mari realizată în 1922-1923. Harta avea un scop educativ, fiind destinată utilizării în „şcolile secundare, civile şi normale”. Pe lângă elementele naturale, pe hartă sunt marcate oraşele simbolizate diferit în funcţie de numărul de locuitori şi localităţile rurale mai importante. Muzeul Hărţilor pune pe harta Centrului Vechi şi hărţi ale Transilvaniei între secolele XVI – XVII.
„Harta realizată de Aristide Michel Perrot, ‘Ghidul călătorului în Franţa’, ne poartă pe drumurile pe care le-a parcurs şi Ştefan Popescu în căutare de peisaje care să-l inspire. Foarte interesant, arată şi cât de avansată era reţeaua de drumuri a Franţei de la mijlocul secolului al XIX-lea”, se precizează în comunicat.
Program de vizitare la Art Safari este de joi până duminică, între orele 12,00-21,00, până pe 11 decembrie. În fiecare vineri şi sâmbătă, se organizează Night Tours, între orele 22,00 şi 1,00, experienţe speciale care cuprind ghidaj în expoziţii, muzică live şi prosecco.
Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi este deschis de miercuri până duminică, între orele 10,00 – 18,00. Biletele pot fi achiziţionate online sau de la intrare.
De asemenea, biletele pot fi achiziţionate online pe site-ul Art Safari. Cu un bilet se pot vizita două muzee: biletul Art Safari oferă acces şi la Muzeul Hărţilor.
