De câteva zile Bucureștiul este extrem de poluat cu particule PM 10 și PM 2,5, în special seara, noaptea și dimineața. De exemplu, potrivit datelor oficiale din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, duminică, la stația din Voluntari, la ieșirea din București, s-au înregistrat depășiri pentru PM 2,5 de 6 ori mai mari față de media zilnică recomandată de Organizația Mondială a Sănătății, iar la PM 10, dublu față de recomandări. La stația din cartierul Tineretului valorile înregistrate pentru PM 2,5 au fost de 4 ori mai mari, iar cele pentru PM 10 au fost duble.
Deși weekendul trecut a fost jale în București, până acum Ministerul Mediului nu a dat nicio explicație, doar a postat cât de frumos și bine este în Parcul Național Retezat. Nici Garda de Mediu nu a dat vreo explicație.
În ultimii ani, în mod frecvent, în sezonul rece au loc astfel de depășiri, însă autoritățile fie nu zic nimic, fie spun că a avut loc o inversiune termică, fie mai fac niște controale la cei care ard deșeuri pe câmpurile din jurul orașului.
Care sunt cele mai poluate zone din București
Nu știm cât de poluată este fiecare zonă din București, deoarece nu toate stațiile din Rețeaua Ministerului Mediului merg, iar cele care merg, nu toate măsoară cantitățile de PM 2,5. Dar ne putem face o idee dacă ne uităm pe airly.org, care zone sunt cele mai poluate.
Cea mai mare poluare este la marginea orașului și în localitățile de lângă, iar în centrul orașului este mult mai bine.
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat recent că municipalitatea a recepționat 44 de senzori, oferiți Municipiului București cu titlu gratuit de către Fundaţia Vital Strategies, care vor compune noul sistem de monitorizare a calității aerului deținut de Primăria Capitalei, complementar celui administrat de Ministerul Mediului. În perioada următoare vor fi calibrați și vom ști un pic mai multe despre poluarea din București.
„Sistemul, gestionat de Direcția de Mediu, are rolul de a monitoriza continuu evoluția concentrațiilor de particule în suspensie PM2,5, PM10 și dioxid de azot (NO2). Ulterior, acest sistem va contribui la dezvoltarea politicilor locale de reducere a concentrației de poluanți în aer. Senzorii vor fi instalați în cursul lunii ianuarie, după finalizarea etapei de calibrare, în diferite zone din Capitală, acestea urmând sa fie comunicate ulterior.
De notat însă că așteptăm această rețea de cel puțin 7 ani.
De ce Bucureștiul este atât de poluat
Potrivit studiilor făcute până acum de Primăria Capitalei, Institutul Național de Sănătate Publică, cei mai mari poluatori sunt traficul (45%) și încălzirea rezidențială (45% – aici intră sistemul centralizat și încălzirea individuală – sobe, centrale, alte surse de încălzire).
Mai sunt și arderile de deșeuri din jurul Bucureștiului. Acestea nu apar în rapoartele oficiale, însă fostul comisar șef al Gărzii de mediu, Octavian Berceanu, declara într-un interviu acordat HotNews.ro, că principalul poluator din București este traficul, însă pe locul doi se află arderile ilegale de deșeuri. Acesta spunea că după ce Garda de Mediu a mers aproape zilnic pe teren și a redus mult acest fenomen, calitatea aerului s-a îmbunătățit considerabil.
În lunile aprilie-octombrie, aerul din București este cât de cât respirabil, cu mici excepții. Probleme majore sunt din noiembrie până în aprilie când, pe lângă trafic și arderile de deșeuri, pornește și încălzirea rezidențială.
Încălzirea rezidențială este compusă din sistemul centralizat – unde CET-urile respectă normele de mediu, după cum spun reprezentanții ELCEN, și încălzirea individuală – centrale, sobe, șamd.
CET-urile sunt monitorizate tot timpul, însă pe ultimul segment este un mare vid de informație. Nu știm câte gospodării au centrale, cât poluează fiecare, câte gospodării au sobe, ce pun oamenii respectiv pe foc.
Combaterea sărăciei ar putea fi o parte din soluție
În Colentina, pe câteva străzi în jurul meu, sunt mai multe case cu sobe, sunt oameni nevoiași, care nu își permit să cumpere lemne și pun pe foc ce găsesc la gunoi, de la sticle de plastic, la resturi de mobilă, care devin extrem de toxice atunci când sunt arse. Pe coșurile lor iese un fum negru și toxic care împânzește toată zona. Nu este vina lor, ei fac ce le stă în putință ca să supraviețuiască, cel mai probabil habar nu au că făcând asta își iau ani din viață și fac rău și altora.
- Nu am văzut nicăieri un inventar al Ministerului Mediului sau al Primăriei Capitalei al acestor gospodării și soluții pentru acești oameni.
- Nu am văzut o campanie de informare, care să explice clar, pe înțelesul tuturor, ce înseamnă să pui plastic pe foc, cauciucuri și bucăți de mobilă.
- Nu am văzut soluții nici în cazul celor care ard deșeuri pe câmpurile din jurul Bucureștiului ca să vândă metalul și să-și ia o pâine, de asta arderile continuă. Citește aici mai mult despre fenomenul Sintești.
Dacă cineva ar sta să calculeze, poate că ar fi mai ieftin să ajuți acești oameni decât să pompezi sute de milioane de euro în sistemul de sănătate ca să tratezi oamenii care s-au îmbolnăvit din cauza poluării.
Inversiunea termică
Pe lângă toate aceste probleme, în sezonul rece, când orașul este oricum mai poluat, după startul sezonului de încălzire, apare și fenomenul de inversiune termică, care blochează aerul poluat aproape de sol. Practic orașul nu se mai ventilează cum trebuie.
Fenomenul este explicat de Agenția Europeană de Mediu: „Mai exact, în perioadele cu presiune atmosferică ridicată din lunile de iarnă, radiația solară ajunge la sol, încălzindu-l. Noaptea, lipsa plafonului de nori determină pierderea rapidă a căldurii din sol, iar aerul aflat în contact direct cu solul se răcește. Aerul mai cald se ridică și acționează ca un capac, blocând aerul mai rece în apropierea solului. Poluarea, inclusiv cea provenită din traficul rutier, este și ea blocată, astfel încât stratul de aer cel mai apropiat de sol devine din ce în ce mai poluat”.
Efectele poluării
Poluarea excesivă din București afectează cel mai mult copiii, adulții având deja sistemul respirator format, a declarat medicul Mihai Craiu, într-un interviu acordat HotNews.ro.
Micuții sunt afectați încă din viața uterină, iar cu cât expunerea este mai mare, cu atât crește riscul de naștere prematură și plămânii nu se dezvoltă așa cum trebuie. După naștere, expunerea la poluare scade volumul pulmonar, adică dezvoltarea normală a plămânilor, spune doctorul Craiu, și duce la apariția unor probleme cronice nazale – nas înfundat permanent, operații de polipi și amigdale și infecții repetate – de exemplu otite, astm.
În România 1 din 8 școlari are astm, spune medicul. Poluarea poate cauza obezitate și scade puterea de concentrare, ne face mai nervoși, spune doctorul Craiu.
Un studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecții acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.
Câteva concluzii
Pentru combaterea poluării ar trebui, în primul rând să știm ce o cauzează, în fiecare cartier, la fiecare oră din zi și din noapte.
Apoi, în funcție de cauze, trebuie luate măsuri în consecință, de la măsuri pentru reducerea congestiei în trafic, modernizarea sistemului centralizat de încălzire și extinderea lui, politici sociale pentru categoriile defavorizate.
Din păcate însă, autoritățile nici nu vorbesc despre asta.
sursa: HotNews.ro
