Marți, 22 noiembrie, la Palatul Parlamentului, are loc cea de-a IV-a ediţie a dezbaterii „Standardele Nzeb/eficienţa energetică, o provocare pentru statele membre UE”.
Continuând seria edițiilor dedicate Standardelor Nzeb și eficienței energetice, inițiate de deputatul Oana Marciana Ozmen, secretar al Comisiei pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, cei interesați sunt invitați, marți, 22 noiembrie 2022, la Palatul Parlamentului, la Sala ”Mihai Viteazu”, nivel P1, intrarea S1, la Ediția a IV-a pentru a aborda două subiecte extrem de importante:
- Standardele Nzeb/eficiența energetică, o provocare pentru statele membre UE;
- Rolul materialelor durabile în eficiența energetică a clădirilor.
La dezbateri vor participa atât reprezentanții misiunilor străine prezente la București, cât și oficiali români şi companii din piaţa de construcţii. Evenimentul va debuta la ora 10.30, desfășurându-se în sistem hibrid, linkul pentru conectare urmând să fie transmis ulterior.
Clădirile constituie un element central al politicii UE privind eficienţa energetică, întrucât acestea sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie şi 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Îmbunătăţirea eficienţei energetice a stocului existent de clădiri este esenţială, nu doar pentru a atinge obiectivele naţionale în materie de eficienţă energetică pe termen mediu, ci şi pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale strategiei privind schimbările climatice şi pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în anul 2050.
De la 1 ianuarie 2021, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizații de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar și printr-un grad ridicat de eficiență energetică.
Clădirile cu energie zero (nZEBs) joacă un rol și sunt considerate prima piatră de hotar către rețeaua de clădiri cu energie zero (ZEB) și de clădiri cu zero carbon (ZCB). Cu toate că țările din Europa de Est raportează progrese în ceea ce privește adoptarea legislației pentru conceptului nZEB, este nevoie de date actualizate care să stabilească stadiul implementării cerințelor nZEB în noile standarde și practici de construcții din Europa de Est.
Principiile proiectării, construcției și exploatării durabile presupun evitarea impactului negativ a materialelor asupra mediului (materiale non-toxice, dar și produse durabile, materiale reciclate sau reciclabile care necesită consum mic de energie în prelucrare); eficiență energetică; calitate și durabilitate; reutilizarea și reciclarea; măsurarea impactului încă din faza de proiectare (pentru întreaga amprentă a construcțiilor și pentru intregul ciclu de viață al produselor / clădirilor); aplicarea managementului resurselor regenerabile; aplicarea standardelor pentru clădiri sănătoase.
Cerința ZEB ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2030 tuturor clădirilor noi și de la 1 ianuarie 2027 tuturor clădirilor noi ocupate sau deținute de autoritățile publice.
Fondul de clădiri contribuie în mare măsură la emisiile de gaze cu efect de seră din Europa, iar prin schimbări aduse în cadrul acestui sector se pot obţine reduceri semnificative ale acestor emisii, sectorul clădirilor având un rol crucial pentru atingerea obiectivelor ambițioase ale UE în sensul că emisiile aferente de CO2 și csumul de energie ale cladirilor care urmează a fi construite vor trebui să se apropie de zero.
Implementarea proiectul clădirilor cu consum de energie aproape zero (nZEB) determină fiecare stat membru al UE să îşi elaboreze propria definiţie pentru nZEB și să elaboreze planuri naţionale specifice pentru implementarea nZEB, care să ţină cont de condiţiile naţionale, regionale sau locale.
Iată de ce prin lansarea dezbaterii se urmărește împărtășirea de experiențe și expertize eficiente pentru realizarea unui efort conjugat de promovare a celor mai bune soluții pentru atingerea dezideratului comun european.
Prin aplicarea standardului nearly zero energy buildings (nZEB) în România se modifică paradigma modului în care construiește atât la nivelul proiectării clădirilor, a calității care trebuie să fie obținută în execuție, a lucrărilor executate, a exploatării și a costurilor pe care trebuie să le vedem nu doar în prisma investiției, ci prisma duratei de viață a clădirilor.
Prin intermediul PNRR, în perioada 2022-2026, în Componenta 5 (Valul Renovării) sunt prevăzute subvenții de 2,2 miliarde de euro pentru investiții în creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale și publice.
Numai printr-o abordare pragmatică, prin politici susținute și eficiente, prin conlucrarea tuturor celor responsabili, prin valorificarea tuturor bunelor practice, România va putea să construiască durabil, protejând mediul și asigurând prosperitate cetățenilor săi.
În plus, eficiența energetică, electrificarea și utilizarea surselor regenerabile de energie i-ar putea permite industriei să economisească 35 de miliarde de metri cubi de gaze naturale până în 2030, dincolo de obiectivele pachetului „Pregătiți pentru 55”, potrivit REPowerEU, planul Comisiei Europene menit să asigure independența Europei față de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, având în vedere invadarea Ucrainei de către Rusia.
