Guvernul şi Autoritatea Electorală Permanentă au fost date în judecată pentru că nu au organizat, în termenul legal de 90 de zile, alegeri pentru postul de primar general care a rămas vacant după ce Nicuşor Dan a fost ales preşedintele României. Reclamanţii – Alexandru Pânişoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru şi Asociaţia Dreptul Urbanismului – cer instanţei, în acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti, să oblige Guvernul să emită de îndată hotărârea privind organizarea alegerilor.
Un grup de reclamanți – Dumitrescu Florin Alexandru, Dan Nicolae Podaru, Alexandru Pănișoară și Asociația pentru Dreptul Urbanismului, reprezentați de avocatul Alexandru Dumitrescu, au depus la instanță o cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului României și a Autorității Electorale Permanente (AEP).
- Aceștia acuză refuzul nejustificat al autorităților de a organiza alegerile pentru funcția de Primar General al Municipiului București, vacantă din 26 mai 2025, odată cu demisia lui Nicușor Dan.
Potrivit reclamanților, deși legea obligă Guvernul să stabilească data alegerilor parțiale în termen de 90 de zile de la constatarea vacanței funcției, termenul a fost depășit, iar interimatul actual ar fi „lipsit de legitimitate democratică”.
„Această pasivitate administrativă nu este doar o încălcare a legii, ci și o negare a voinței politice a cetățenilor. Este o tăcere care suspendă, în mod abuziv, exercițiul unuia dintre cele mai sacre drepturi: acela de a alege și de a fi ales”, se arată în documentul depus la instanță.
Reclamanții solicită instanței:
-
să constate nelegalitatea pasivității Guvernului și a AEP;
-
să oblige AEP să inițieze procedurile legale pentru declanșarea alegerilor;
-
să oblige Guvernul să emită hotărârea privind organizarea scrutinului pentru Primăria Capitalei;
-
să aplice amenda cominatorie prevăzută de Legea 554/2004 pentru fiecare zi de întârziere;
-
să oblige pârâții la plata cheltuielilor de judecată.
În sprijinul acțiunii, se invocă atât Codul administrativ (art. 160 alin. 11), cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care consfințește obligația pozitivă a statului de a garanta exercitarea efectivă a dreptului de vot.
Reclamanții mai arată că într-o situație similară, Curtea de Apel București a obligat Guvernul să organizeze alegeri parțiale în 50 de localități, sancționând pasivitatea executivului.
„Această acțiune nu este o simplă formalitate juridică, ci un demers menit să restabilească
ordinea democratică și respectul față de lege. În tăcerea Guvernului se aude mai clar chemarea cetățenilor la legalitate, la transparență și la demnitate civică. Exercitarea dreptului de vot nu este un privilegiu, ci fundamentul unei societăți libere, iar a-l refuza prin inacțiune echivalează cu o atingere adusă însăși esenței democrației.”, se precizează în încheierea cererii.
Temei legal invocat: Legea nr. 554/2004, Legea nr. 115/2015, OUG nr. 57/2019, Constituția României și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
