Adjunctul şefului Poliţiei Române, Eduard Miriţescu, a declarat, miercuri, că România înregistrează o scădere cu 60% faţă de anul 2019 a numărului de accidente grave, iar în privinţa deceselor pe şosele, scăderea este de 30%, transmite Agerpres, conform G4Media.ro.
„România şi-a asumat obiective clare prin strategia naţională de siguranţă rutieră 2022-2030, respectiv reducerea cu 50% până în anul 2030 a numărului de persoane decedate şi rănite grav în accidente rutiere comparativ cu anul 2019. Pot să vă spun că la acest moment, România îndeplineşte deja acea ţintă (…) şi la acest moment înregistrăm deja o scădere faţă de anul 2019 cu 60% a numărului de accidente grave, iar la morţi în accidente grave înregistrăm comparativ cu anul 2019 un procent de 30% ca şi scădere”, a spus Eduard Miriţescu, într-o declaraţie la sediul Centrului de monitorizare automată a traficului rutier de pe strada Olteniţei.
El a arătat că România trebuie ca până în anul 2030 să atingă obiectivul de reducere cu 50% şi deşi accidentele cu pagube materiale au crescut uşor. totuşi numărul de decese în accidente grave a scăzut cu 12,5% faţă de 2024 şi cu 16% faţă de anul 2023.
„La nivel european, pentru anul 2024, în ceea ce priveşte mortalitatea la un milion locuitori, România se situează între primele locuri, dar vreau să fac următoarea precizare: în anul 2019, în România erau 96 de persoane decedate la un milion de locuitori, iar în anul 2024 a scăzut la 78 de persoane la un milion de locuitori. Media europeană n-a scăzut în acelaşi procent, a scăzut de la 51 de persoane la un milion de locuitori la 44 în anul 2025”, a mai spus Miriţescu.
El a menţionat că pe parcursul ultimilor trei ani au rămas constante aceleaşi cinci cauze principale de producere a accidentelor rutiere grave, respectiv indisciplina pietonilor, viteza, indisciplina bicicliştilor, neacordarea priorităţii vehiculelor, precum şi neacordarea priorităţii pietonilor, ceea ce indică şi zonele cheie unde trebuie acţionat prin acţiuni preventive şi de combatere pentru atingerea obiectivului asumat.
„Faptul că peste 74% din parcul de autovehicule din România au o vechime înregistrată de peste 12 ani confirmă predominaţia acelor vehicule cu un standard inferior de siguranţă şi asistenţă pentru pasageri”, a precizat Miriţescu.
Adjunctul IGPR a mai spus că în ultimii trei ani au fost anulate peste 50.000 de permise de conducere, din diferite motive.
„Tot în această perioadă au fost redobândite aceste drepturi de către persoanele cărora li s-a anulat dreptul, dar din cele 20.000 de persoane, în 825 de cazuri acestea au recidivat, adică au săvârşit infracţiuni la regimul rutier sau contravenţii în ceea ce priveşte consumul de alcool. Deja gândim instrumente şi mecanisme care să conducă la diminuarea acestor situaţii şi de a nu mai întâlni astfel de cazuri”, a afirmat Eduard Miriţescu.
Secretarul de stat în MAI, Bogdan Despescu, a arătat că inaugurarea sediului Centrului de Monitorizare Automată a Traficului Rutier reprezintă un pas concret în modernizarea modului în care este gestionată siguranţa pe drumurile publice.
„Aici funcţionează centrul de monitorizare automată a traficului rutier – o structură nou constituită în cadrul unui proiect pe care l-am anunţat. Şi astăzi îl vedem funcţional şi operaţional. În acest centru analizăm abaterile surprinse cu sistemele automate în cadrul proiectului e-sigur, iar activitatea centrului contribuie direct la creşterea disciplinei în trafic şi mai ales la salvarea de vieţi”, a declarat Despescu.
El a mai arătat că dincolo de statistici trebuie spus că în spatele fiecărui număr există o viaţă, există o familie şi că pentru fiecare accident cu o consecinţă gravă sunt poliţişti care analizează în particular condiţiile, trecutul conducătorului auto şi de la caz la caz sunt identificate problemele şi nevoia de soluţii pentru evitarea pe viitor a unor astfel de cazuri.
Centrul de Monitorizare Automată a Traficului Rutier vizualizează şi analizează înregistrările realizate cu mijloacele tehnice omologate (camere CCTV) pentru a sancţiona contravenţii sau a sesiza fapte penale.
