România foloseşte până la acest moment 3,4% din PIB pentru a sprijini economia şi cetăţenii, a declarat miercuri ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern.
„Aş vrea să profit de ocazie. Făceam o analiză asupra modului în care până la acest moment Guvernul a intervenit sau sprijinit economia, pentru că măsurile au fost prezentate fiecare în parte şi undeva din total nu s-a prezentat o anvelopă totală sau un regim total al efortului. Probabil că va fi o ştire. Până la acest moment, România a folosit 3,4% din PIB sau foloseşte 3,4% din PIB pentru a sprijini economia şi cetăţenii de la începutul anului şi până în prezent”, a declarat ministrul de Finanțe.
În aceste cheltuieli intră plățile pentru creșterea pensiilor, creșterea alocațiilor, măsurile pentru spejinirea mediului de afaceri etc.
„Şi o să dau ca exemplu costul, dacă vreţi, sau cheltuielile care sunt făcute pentru susţinerea pensionarilor, creşterea pensiilor şi a 13-a indemnizaţie şi alocaţiile şi alte cheltuieli din pachetul social, inclusiv creşterea alocaţiilor, această ordonanţă cu privire la plafonarea preţurilor la energie electrică şi la gaz, dar şi programele pe care deja le-am aprobat în Guvern, de sprijin masiv al economiei, respectiv o contravaloare de 20 de miliarde de lei. Deci, iată, 3,4% din PIB deja vin în economie şi în sprijinul cetăţenilor”, a explicat Adrian Câciu.
În ceea ce priveşte modul în care evoluează inflaţia, ministrul a arătat că, dacă anul trecut România se confrunta cu o inflaţie galopantă, respectiv o triplare a acesteia, de la 2,5% la 7,8%, anul acesta inflaţia a început să-şi încetinească accelerat viteza.
În altă ordine de idei, ministrul Finanţelor a afirmat că execuţia bugetară la două luni va fi publicată pe 25 martie şi se va putea constata o reducere a deficitului faţă de anul trecut, cu 0,4 puncte procentuale.
Câciu a adăugat că în România cursul valutar este stabil, în timp ce monedele ţărilor din regiune s-au depreciat masiv. Potrivit acestuia, stabilitatea cursului valutar înseamnă atât lichiditate în valută în piaţă, dar şi faptul că politica fiscal bugetară „îşi face elementele de conduită pe care şi le-a programat” şi funcţionează fără să destabilizeze alţi indicatori macroeconomici.
