Garda Naţională de Mediu (GNM) a aplicat, în ultimii trei ani, sancţiuni de aproape 600 de milioane de lei, iar pe şantierele din Bucureşti şi Ilfov, anul trecut, au fost aplicate sancţiuni de 15 milioane de lei, a declarat, marţi, comisarul general Andrei Rudolf Corlan, la un eveniment privind economia circulară în industria construcţiilor.
„Pentru că vorbim foarte mult despre economia circulară, consider că cel mai bun exemplu al efectelor lipsei de implementare a acesteia îl reprezintă deşeurile din construcţii. Molozul nu dispare, îl vedem pe câmpuri, dacă mergem cu trenul, dacă mergem pe un drum lăturalnic. Fapt pentru care Garda Naţională de Mediu a aplicat, în ultimii trei ani, sancţiuni în total de aproape 600 de milioane de lei. Numai pe şantierele din Bucureşti şi Ilfov, anul trecut, au fost aplicate sancţiuni de 15 milioane de lei”, a spus şeful Gărzii Naţionale de Mediu.
El a menţionat că instituţia pe care o conduce face controale inclusiv la Unităţile Administrativ-Teritoriale (UAT).
„Mai mult, Garda de Mediu organizează acţiuni de control privind respectarea Programului de gestionare a deşeurilor la nivel naţional la toate UAT-urile din ţară. În ultimii trei ani, UAT-urile au fost sancţionate cu 60 de milioane de lei. (…) Astăzi, dacă pe un câmp vedem deşeuri abandonate, în afara cazului fericit în care am surprins un eventual colector sau transportator de deşeuri descărcând, ne îndreptăm către conducerea UAT-ului şi, atunci, Garda de Mediu dispune ridicarea deşeurilor respective pe banii contribuabililor, cu sau fără sancţiune. În ambele cazuri, cu impact asupra bugetului local şi, în final, cu impact asupra buzunarului contribuabililor”, a explicat Andrei Corlan.
Acesta s-a referit, în intervenţia sa, şi la „problema exploatărilor ilegale de agregate”.
„S-a vorbit foarte mult despre problema exploatărilor ilegale de agregate şi extinderea acestui fenomen. Astăzi, cererea a crescut datorită dezvoltării infrastructurii rutiere, dar oferta este practic monopolizată de balast sau exploatările carierelor. Efectul pe termen lung, negativ asupra mediului, a fost modificarea peisajului geologic. Vorbim de dealuri care efectiv au dispărut, vorbim de refacere ecologică a unui mediu care, la final, generează costuri suportate, de cele mai multe ori, de stat, de contribuabili. Deci, în perspectiva asta, pe termen lung pierdem”, consideră comisarul general al GNM.
El a apreciat, totodată, că există constructori în România care investesc în reutilizarea deşeurilor reciclate.
„Pe termen scurt, vedem că există constructori care ar fi extrem de deschişi la economia circulară. Unii chiar au realizat investiţii, alţii sunt deschişi să investească în dezvoltarea unor tehnologii care să le permită reutilizarea deşeului reciclat”, a afirmat Corlan.
În opinia sa, operatorii economici din industria construcţiilor ar trebui stimulaţi financiar să investească în reciclare şi economie circulară.
„Vorbim de Pactul Verde European, în condiţiile în care suntem în pragul transpunerii directivei privind performanţa de mediu ca şi exerciţiu obişnuit în activitatea companiilor. (…) Ar trebui să existe încă de la proiectare, de la producţie până la construcţie şi, ulterior, până la demolare, partea de stimuli. (…) Singurul argument de a convinge un constructor este să nu ia sancţiuni de la Garda Naţională de Mediu. Am aplicat astfel de sancţiuni, am aplicat şi UAT-urilor, dar oare, ca şi strategie naţională, sumele nu ar fi mai bine să fie reutilizate într-un circuit economic, iar rolul unei instituţii de control în arhitectura statului român nu ar trebui să contribuie la o idee de progres?”, s-a întrebat Andrei Corlan.
Cea de-a doua ediţie a conferinţei internaţionale „Economia Circulară ca Avantaj Competitiv în Industria Construcţiilor” a fost organizată, marţi, la Bucureşti, de Coaliţia pentru Economia Circulară (CERC).
Conferinţa a reunit reprezentanţi ai autorităţilor publice, lideri ai industriei construcţiilor şi experţi europeni pentru dezbaterea provocărilor legislative, soluţiile tehnologice şi oportunităţile economice ale tranziţiei către construcţii circulare şi sustenabile.
Sursa: Agerpres
