Din fiecare 100 de lei achitaţi pentru serviciile de telecomunicaţii, 55 de lei ajung la furnizori şi subcontractori, circa 17 lei sunt destinaţi recuperării investiţiilor, iar aproximativ 15,5 lei reprezintă taxe şi contribuţii către stat, potrivit unei analize realizate de analistul financiar Iancu Guda, potrivit Agerpres.
„Ce plătim atunci când achităm o factură de telecomunicaţii de 100 lei? Pe lângă impactul fiscal direct de circa 15,5 lei (TVA net încasat – plătit + impozit pe profit şi venit + contribuţii salariale pentru pensii, sănătate şi impozit pe venit), 7 lei se duc către salariile nete, 8 lei către dobânzi şi costuri cu energia, 17 lei pentru amortizarea investiţiilor (cele mai accelerate din economie), iar 55 de lei ajung mai departe către furnizori şi diverşi subcontractori, care creează locuri de muncă, investesc şi multiplică efectul financiar şi fiscal, la rândul lor”, se arată în analiza publicată pe blogul său de analistul financiar.
Potrivit cercetării, plata oricărei facturi pentru un produs sau serviciu generează un impact care se propagă în economie.
„În primul rând, generăm un efect direct, deoarece preţul plătit include costuri cu materiile prime, mărfuri, salarii, investiţii, taxe şi impozite. În al doilea rând, indirect, deoarece orice preţ aferent unei facturi plătite include costuri cu furnizori şi subcontractori, care generează, la rândul lor, locuri de muncă, investiţii, achiziţii, taxe şi impozite. Am căutat să răspund la această întrebare pentru o plată care se regăseşte în bugetul lunar al fiecărui român: factura de telecomunicaţii pentru voce şi date”, a menţionat Iancu Guda.
El a explicat că, pentru realizarea analizei, a utilizat situaţiile financiare extinse depuse de cele mai mari companii active în sectorul telecomunicaţiilor prin reţele cu cablu.
Astfel, au fost analizate ponderile cheltuielilor din cifra de afaceri pentru cele mai importante companii din această industrie în perioada 2020-2025.
„Profitabilitatea medie a sectorului de telecomunicaţii a fost de 6,5% pe parcursul anului 2025 (foarte aproape de media la nivel naţional de 6,7%), în condiţiile în care un sfert din companii raportează pierderi de până la -10%, iar diferenţa de trei sferturi înregistrează un profit mai mic de 10%”, notează autorul analizei.
Conform sursei citate, diferenţa cheltuielilor este alocată în principal mărfurilor (majoritatea fiind echipamente de telecomunicaţii oferite clienţilor finali), furnizorilor şi serviciilor subcontractate către terţi, toate acestea cumulând 58% din totalul cheltuielilor sau 55% din veniturile totale.
„Deoarece cifra de afaceri raportată în situaţiile financiare şi costurile cu furnizorii nu conţin rulajele de TVA, putem deduce că pentru fiecare factură de 100 lei se plăteşte un TVA de 21 lei, care ajunge să fie plătit mai departe către stat în cuantum net de 9,5 lei, după ce se compensează cu TVA-ul plătit către furnizori şi terţi subcontractori (55% din cifra de afaceri)”, se mai precizează în document.
Practic, pentru fiecare factură netă de 100 de lei se generează un efect comercial de 55 de lei pe lanţul economic (furnizorii companiilor de telecomunicaţii) şi un TVA net încasat la bugetul public de 9,5 lei, mai arată analiza.
„Următoarele cheltuieli importante sunt cele referitoare la recuperarea investiţiilor în infrastructura companiilor de telecomunicaţii, respectiv reţeaua de fibră optică şi transport, centrele de date, reţeaua radio mobilă (turnuri telecom, stâlpi şi antene, echipamente radio, sisteme de alimentare electrică şi baterii), spectrul radio (licenţele ANCOM pentru benzile de frecvenţă şi licitaţiile 5G), infrastructura IT şi sistemele software. Practic, 18,8% din cheltuieli, sau 17,7% din cifra de afaceri a companiilor de telecomunicaţii, este destinată recuperării investiţiilor pe termen lung (echivalentul cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe)”, se menţionează în document.
Analiza arată că ponderea este de şase ori mai mare decât media la nivel naţional. Potrivit autorului, doar 3 lei din fiecare 100 de lei facturaţi de o companie medie din România reprezintă costuri cu amortizarea investiţiilor.
Totodată, costurile cu personalul reprezintă 12,1% din totalul cheltuielilor, respectiv 11,4% din cifra de afaceri (echivalentul facturii plătite de clienţii finali), din care circa 42,5% reprezintă contribuţii sociale şi impozit pe venit plătite către bugetul public.
Mai exact, din fiecare 100 de lei plătiţi pentru serviciile de telecomunicaţii, o sumă de 11,4 lei merge către acoperirea costurilor cu personalul angajat direct, din care aproape 5 lei reprezintă contribuţii sociale şi impozit pe venit plătite către bugetul public, notează sursa citată.
„În final, avem costurile cu dobânzile, care reprezintă 4,4% din totalul cheltuielilor, apoi costurile cu energia şi utilităţile, cu o pondere de 3,9%, şi impozitul pe profit sau venit (în cazul impozitului minim pe cifra de afaceri), de 1,1% din totalul costurilor (foarte aproape de media naţională de 1,4%; impozitul pe profit şi venit plătit în 2025 de toate companiile din România a fost de 41 miliarde lei, la o cifră de afaceri de 2.849 miliarde lei, în condiţiile unui PIB de 1.909 miliarde lei şi venituri curente la buget de 584 miliarde lei)”, se mai precizează în document.
Potrivit sursei citate, cheltuielile în creştere, exprimate ca procent din totalul cheltuielilor, sunt cele referitoare la amortizarea investiţiilor din ce în ce mai consistente, care au crescut de la 16% (2020) până la 18,8% (2025), apoi cheltuielile cu personalul, în creştere de la 11,2% (2020) până la 12,1% (2025), urmate de cele cu dobânzile, de la 2,5% (2020) până la 4,4% (2025), şi utilităţile şi energia, care efectiv s-au dublat în ultimii 5 ani, de la 1,8% (2020) până la 3,9% (2025).
„Echilibrul financiar al companiilor de telecomunicaţii a fost posibil datorită optimizării costurilor cu mărfurile pentru echipamentele oferite clienţilor finali, care au scăzut de la 22,9% (2020) până la 19,1% (2025), şi a celor privind subcontractarea unor servicii către terţi furnizori, în scădere de la 42% (2020) până la 39,2% (2025)”, mai arată analiza.
sursa – AGERPRES
