NewsBucuresti.ro Descarcă gratuit aplicația
Descarcă

ANALIZĂ/ România a primit de la bugetul UE cu aproape 79 de miliarde de euro mai mult decât a contribuit

România a primit de la bugetul Uniunii Europene cu aproape 79 de miliarde de euro mai mult decât a contribuit, în perioada 2007 – septembrie 2026, în condiţiile în care încasările au totalizat 117,66 miliarde de euro, iar contribuţiile s-au ridicat la 38,81 miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de Banca Transilvania (BT), scrie Agerpres.

„Între 2007 şi septembrie 2026, România a primit 117,66 miliarde de euro din bugetul UE şi a contribuit cu 38,81 miliarde de euro. Diferenţa de aproape 79 de miliarde de euro arată dimensiunea beneficiului financiar direct al apartenenţei la Uniunea Europeană, fiind şi un accelerator al convergenţei”, se arată în analiza băncii.

Potrivit documentului, fondurile europene au adus capital suplimentar pentru infrastructură, administraţii locale, companii şi proiecte, contribuind la dezvoltarea României în aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană.

„Bugetele multianuale ale Uniunii Europene stabilesc, pentru perioade de şapte ani, priorităţile de finanţare pentru infrastructură, economie, agricultură, educaţie şi cercetare. Acest sistem oferă continuitate proiectelor mari, a căror pregătire şi implementare se pot întinde dincolo de perioada bugetară. Un rol central în planificare îl are politica de coeziune, prin care sunt finanţate proiecte destinate reducerii decalajelor de dezvoltare dintre regiuni – de la infrastructură şi servicii publice la susţinerea companiilor şi dezvoltarea competenţelor”, precizează autorii analizei.

În ceea ce priveşte primul cadru financiar multianual, aferent perioadei 2007 – 2013, Banca Transilvania subliniază că România a parcurs două procese în paralel, respectiv modernizarea infrastructurii şi dezvoltarea capacităţii de atragere şi utilizare a fondurilor europene.

„Primii ani după aderare au însemnat pentru România două procese în paralel: modernizarea infrastructurii şi construirea capacităţii de a atrage şi utiliza fonduri europene. Primele fonduri europene primite de România au mers către transport, mediu, dezvoltare regională, capital uman şi consolidarea administraţiei. Câteva dintre cifrele care arată impactul primelor fonduri europene se referă la cei 368 de kilometri de drumuri noi, 1.900 de kilometri de străzi modernizate şi la cele 2.900 de IMM-uri susţinute”, se menţionează în document.

Pentru perioada 2014 – 2020, fondurile europene au ajuns la aproape 52 de miliarde de euro, iar raportul dintre încasările totale şi valoarea programată a fost de 98,2%.

„După experienţa acumulată în primii ani de apartenenţă la Uniunea Europeană, România a intrat într-o nouă etapă de utilizare a fondurilor europene. Investiţiile au crescut ca amploare şi s-au diversificat, de la infrastructură şi dezvoltare regională la competitivitate, cercetare, tehnologie, educaţie şi dezvoltarea competenţelor. Fondurile au fost de aproape 52 de miliarde de euro, iar raportul dintre încasările totale şi valoarea programată a fost de 98,2%, ceea ce indică valorificarea unei părţi foarte mari din finanţarea disponibilă”, se arată în analiză.

În actualul cadru financiar multianual, 2021 – 2027, România are programate finanţări de aproape 51 de miliarde de euro, iar încasările din primele nouă luni ale acestui an au totalizat 7,12 miliarde de euro.

„Actuala generaţie de fonduri europene duce investiţiile într-o nouă etapă, de la recuperarea decalajelor de infrastructură către transformarea economiei. Infrastructura rămâne o prioritate, însă finanţările pun accent tot mai mare pe digitalizare, sănătate, educaţie, tranziţia verde şi creşterea competitivităţii economiei. România are programate finanţări de aproape 51 de miliarde de euro pentru această etapă. În primele nouă luni din 2026, încasările aferente acestei generaţii de fonduri europene au fost de 7,12 miliarde de euro. Raportul dintre încasările cumulate şi valoarea programată este de aproximativ 40,7%”, conform documentului.

Analiza evidenţiază şi alte instrumente europene şi internaţionale de finanţare la care România are acces, pe lângă fondurile alocate prin cadrul financiar multianual.

Astfel, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) combină granturile şi împrumuturile pentru finanţarea investiţiilor şi reformelor, plăţile fiind condiţionate de îndeplinirea unor jaloane şi ţinte. Până în septembrie 2026, pe componenta de granturi, balanţa Ministerului Finanţelor indică peste 8,6 miliarde de euro.

Totodată, instrumentul european SAFE, destinat consolidării securităţii şi apărării, are un plafon de aproape 17 miliarde de euro. În august, Ministerul Finanţelor a anunţat disponibilizarea unei prefinanţări de aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Printre celelalte surse de finanţare se numără Fondul pentru Modernizare, care susţine investiţiile în energie regenerabilă, modernizarea infrastructurii energetice şi creşterea eficienţei energetice, granturile SEE şi Norvegiene, Programul de Cooperare Elveţiano-Român şi programele de cooperare teritorială Interreg.

sursa – AGERPRES

Proiectul jurnalistic newsbucuresti.ro este un proiect susținut de AGI
- o asociație neguvernamentală, apolitică și non-profit.
Depinde și de tine să susții o presă independentă.

URMĂREȘTE-NE PE

Articole similare

Noutati