Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT) consideră că declaraţiile din ultimul timp privitoare la „ţepele” din turism, făcute în media de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, sunt „nefondate, populiste şi greşite juridic”.
- Afirmația vine după ce, într-un interviu, Radu Miruță l-a îndemnat pe Alin Burcea, președintele ANAT, „să lase un pic vocea mai jos”, „în condițiile în care asociația pe care tu o conduci are astfel de țepe față de turiști”.
„În ultimele zile, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, a ales o reţetă veche, dar eficientă mediatic: atunci când nu înţelegi cum funcţionează o industrie, ridici tonul şi cauţi un vinovat. Declaraţiile sale, prin care acuză ANAT şi pe preşedintele Alin Burcea că ar fi responsabili pentru ‘ţepele” din turism, sunt nefondate, populiste şi, dincolo de aceste trivialităţi, greşite juridic”, se arată într-un comunicat al ANAT.
Potrivit organizaţiei, ministrul confundă responsabilitatea propriului minister cu rolul unei asociaţii patronale şi transformă incompetenţa administrativă într-un spectacol mediatic.
ANAT consideră că responsabilitatea legală pentru funcţionarea şi supravegherea agenţiilor de turism aparţine exclusiv Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT), care, în cadrul Direcţiei Generale Turism, are două structuri specializate: Direcţia Control, care verifică respectarea legislaţiei şi gestionează sesizările turiştilor şi Direcţia Autorizare şi Monitorizare, care acordă şi reînnoieşte licenţele şi clasifică unităţile turistice.
Astfel, ministerul are toate instrumentele legale şi administrative necesare pentru a preveni situaţiile în care turiştii sunt afectaţi de intrarea în insolvenţă a unei agenţii.
„Mai mult, instituţia a implementat un sistem digital de raportare, care ar trebui să permită funcţionarilor să analizeze datele transmise lunar de agenţiile de turism – declaraţiile obligatorii de activitate, care includ volumul vânzărilor (numărul de pachete), sumele încasate în avans de la turişti, sumele achitate furnizorilor şi valorile poliţelor de asigurare de insolvenţă. Un astfel de sistem ar trebui să semnaleze automat discrepanţele evidente, cum ar fi cazul unei agenţii care rulează milioane de euro, dar deţine o poliţă de asigurare minimală, de câteva mii sau zeci de mii de euro.
Cândva, informaţiile despre valabilitatea şi valoarea poliţelor de insolvenţă erau publice pe site-ul ministerului, însă acum informaţiile sunt excluse din rapoartele disponibile cu privire la agenţiile licenţiate, astfel că doar funcţionarii ministerului pot avea acces la ele”, se scrie în comunicatul ANAT.
Asociaţia susţine că dacă aceste informaţii ar fi analizate responsabil, MEDAT ar putea interveni preventiv, înainte ca problemele să afecteze turiştii, dar „ministerul nu verifică, nu monitorizează şi nu foloseşte datele pe care le are la dispoziţie”.
În schimb, ministrul preferă să iasă la televizor şi să-i acuze pe alţii de ceea ce ţine exclusiv de propria neglijenţă instituţională, notează ANAT.
Organizaţia de turism aminteşte că, după adoptarea Directivei (UE) 2015/2302 privind pachetele de servicii de călătorie, toate statele membre au fost obligate să asigure existenţa unui mecanism eficient de garantare a sumelor plătite de turişti, astfel încât aceştia să fie integral protejaţi în caz de insolvenţă a unui organizator.
„Implementarea în România a acestei directive a fost, însă, una formală. MEDAT, instituţia desemnată să transpună legislaţia europeană, nu a adaptat textul la realităţile pieţei locale. În loc să creeze instrumente concrete prin care agenţiile să poată respecta cerinţele de garantare, ministerul a făcut un simplu ‘copy-paste’ din directiva europeană şi a lăsat industria să se descurce singură cu efectele. Rezultatul este o ‘lege a junglei’ în care fiecare operator încearcă să se conformeze cum poate, în absenţa unui cadru coerent şi a unei autorităţi care să-şi asume responsabilitatea pentru buna funcţionare a sistemului. Cu alte cuvinte, statul a impus o obligaţie, dar nu a oferit mijloacele de a o respecta”, se menţionează în comunicat.
ANAT precizează că este o asociaţie patronală, nu o instituţie de stat. Asociaţia nu are şi nici nu poate avea atribuţii de control economic sau financiar asupra membrilor săi. Legea Concurenţei interzice explicit colectarea şi utilizarea datelor comerciale ale operatorilor privaţi, pentru a proteja concurenţa liberă.
„Rolul ANAT este de a reprezenta, de a consilia şi de a colabora cu autorităţile publice şi nu de a le înlocui! Cu toate acestea, atunci când au existat probleme, agenţiile de turism – membre şi nemembre ANAT – au fost cele care au intervenit efectiv, sprijinind turiştii afectaţi şi găsind soluţii concrete, în timp ce ministerul a rămas absent şi a început să caute vinovaţi în Excel”, se scrie, totodată, în comunicat.
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism consideră că „atacul public lansat de ministrul Miruţă depăşeşte limitele dialogului instituţional şi poate fi considerat o tentativă de intimidare a unei organizaţii care îşi exercită un drept legitim de opinie şi critică faţă de o politică guvernamentală”.
”Un ministru care își înțelege atribuțiile nu caută vinovați în afara instituției pe care o conduce, ci soluții în interiorul ei. Un lider adevărat nu strigă, ci acționează. Turismul românesc nu are nevoie de populism și de spectacol, ci de competență, seriozitate și dialog real.Dacă Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și-ar folosi propriile instrumente – datele lunare, polițele de asigurare și sistemul digital de monitorizare – multe dintre situațiile de criză de astăzi nu ar exista.”, mai arată sursa citată.
Ministrul Radu Miruţă a făcut o serie de afirmaţii în mass-media referitoare la eficienţa voucherelor de vacanţă acordate bugetarilor, lipsa investiţiilor în rândul hotelierilor, şi rolul ANAT după falimentul agenţiei Cocktail Holidays.
