Art Safari anunță prima expoziție temporară a sezonului, în perioada 16 februarie-5 martie, cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși. Vizitatorii sunt invitați să-i descopere pe cei 10 artiști care duc mai departe moștenirea marelui sculptor.
- Alături de noua expoziție, pot fi vizitate cele 4 expoziții ale ediției a 11-a: retrospectiva dedicată pictorului Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), Maeștrii picturii spaniole, printre care celebrul impresionist Joaquín Sorolla, Prix Marcel Duchamp – prestigiosul premiu al Franței și artă Supercontemporană românească.
Art Safari se desfășoară până pe 14 mai la Palatul Dacia-România (al Muzeului Municipiului București), din strada Lipscani, nr. 18-20. Palatul se deschide și noaptea, în fiecare vineri și sâmbătă, de la 22:00 la 1:00.
Ioana Ciocan, CEO Art Safari și comisar al României la Bienala de Artă de la Veneția:
„Pentru prima dată, Art Safari este deschis publicului de Ziua Națională Constantin Brâncuși, ocazie cu care ne dorim să aducem în atenția vizitatorilor noștri altceva despre artistul care nu mai are nevoie de nicio prezentare. Brâncuși nu a avut nici elevi direcți, nici discipoli. Cei care au lucrat în atelierul său din Impasse Ronsin au învățat de la el doar privindu-l cum sculptează, observându-l cum trăiește. Cine sunt cei 10 urmași ai lui Brâncuși, cei care au transmis moștenirea sa? Vă invităm să aflați la Art Safari!”.
Constantin Brâncuși (1876-1957) a revoluționat limbajul plastic. A creat un nou fel de a gândi și de a sculpta și a transmis conștiința formei pure. A asigurat trecerea de la reprezentarea figurativă a realității la exprimarea esenței lucrurilor. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea, cât şi importanţa acordată luminii şi spaţiului definesc creaţia lui Brâncuşi.
Cei mai importanți sculptori români după Brâncuși
Opera lui Brâncuși a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen. Cei 10 urmași ai lui Constantin Brâncuși, selectați de Ioana Spiridon, curatorul expoziției, sunt: George Apostu, Florica Ioan, Vasile Gorduz, Napoleon Tiron, Gheorghe Iliescu Călinești, Ion Vlasiu, Géza Vida, Paul Neagu, Irina Codreanu, Ingo Glass.
La Art Safari se va regăsi și celebra lucrare „Crucea secolului” de Paul Neagu (1938-2004), transformată ulterior în monument de for public, comisionat de Andrei Pleșu, ministrul Culturii din 1991, pentru comemorarea Revoluției din 1989. Paul Neagu a fost considerat atât de critica din țară, cât și din străinătate drept cel mai important sculptor român după Brâncuși.
Opera unui alt artist prezent în expoziția temporară, George Apostu (1934-1986), se conturează în jurul mitul cuplului primordial, al maternității, al paternității, al divinității. George Apostu s-a remarcat încă de la început ca un discipol al patrimoniului și al arhaicului, pe care le va transforma în inovări stilistice pline de mister.
De asemenea, pentru Napoleon Tiron (n. 1935), lemnul are o semnificație profundă, care duce cu gândul la primele experiențe din copilăria artistului, despre care își amintește cu nostalgie.
Gheorghe Iliescu Călinești (1932-2002) a fost un reprezentant al sculpturii avangardiste. „Omagiu lui Brâncuși” este lucrarea cea mai elocventă pentru a ilustra poziționarea artistului față de influența sculptorului român asupra unei întregi generații de artiști.
Aflată în contact direct cu artiștii din avangarda europeană, Irina Codreanu (1896-1985) a frecventat cu regularitate atelierul de la Paris al lui Constantin Brâncuși. Începând cu 1919, se stabilește la Paris și urmează Academia de la Grande Chaumière, avându-l ca mentor pe Émile Antoine Bourdelle. Una dintre cele mai cunoscute lucrări, „Sirenă”, este expusă la Art Safari.
Admirând lucrările lui Vasile Gorduz (1931-2008), privitorul este atins de un sentiment de nostalgie privind condiția umană. Artistul prezintă două tendințe importante în creația sa: una pe linia sculpturalității lui Constantin Brâncuși, de inspirație ancestrală, și alta pe linia lui Dimitrie Paciurea, de inspirație mitică, fantastică.
Mare cioplitor al lemnului și un narator al trecutului, Géza Vida (1913-1980) este un continuator al tradiției populare, unde originea, omul și străbunul se întâlnesc. Alături de aceștia, vizitatorii pot să descopere și opere de Florica Ioan (1923-2008), Ion Vlasiu (1908-1997) și Ingo Glass (1941-2022).
Program Art Safari (10 februarie-14 mai 2023)
- Joi-duminică – 12:00-21.00; Night Tours – în fiecare vineri și sâmbătă 22:00-1:00 (ghidaj, muzică live și prosecco)
- Bilete: https://tickets.artsafari.ro/e?lang=ro sau direct de la intrare (Palatul Dacia-România, strada Lipscani, nr. 18-20, București)
4 expoziții de artă românească și internațională în sezonul 11
„Ion Theodorescu-Sion. O viață de poveste”, curator dr. Elena Olariu – o retrospectivă marca Art Safari și Muzeul Municipiului București, care aduce în atenție un mare maestru al artei. Compoziții Neo-românești monumentale, țărani portretizați grandios, femei înfățișate ca zeițe ale pădurii și naturi statice bogate în detalii.
„Maeștrii picturii spaniole. Secolul al XIX-lea și apariția Impresionismului”, curator dr. Helena Alonso – o expoziție construită în jurul renumitului impresionist spaniol Joaquín Sorolla (1863-1923), „Maestrul luminii”, în contextul celebrării internaționale a centenarului său, și a lui Mariano Fortuny (1871-1949) – artist versatil care s-a bucurat de un mare succes internațional.
„The Memory Palace. Focus on the French art scene with the Marcel Duchamp Prize”, curator Daria de Bauvais, asistată de dr. Lisa Colin, o expoziție realizată în parteneriat cu Asociația pentru Difuzarea Internațională a Artei Franceze și Institutul Francez. Prix Marcel Duchamp este unul dintre cele mai prestigioase premii din lume acordat artei contemporane.
„Young Blood 2.0. Ce este nou în artă?”, curator Mihai Zgondoiu – o radiografie a artei Supercontemporane, care cuprinde 65 de artiști din marile orașe ale României, dar și din Republica Moldova. De la picturi, video art, artă digitală, NFT, până la instalații, obiect și artă textilă.
