Asociaţia Românilor din Italia (ARI) solicită modificarea măsurilor stării de urgenţă care prevăd introducerea în carantină instituţionalizată, pentru o perioadă de 14 zile, a cetăţenilor români şi străini care revin în România din statele afectatede COVID-19.
Asociația a trimis în acest sens o scrisoare către Guvernul Româniai.
„Înţelegem importanţa măsurilor de protejare a populaţiei, dar considerăm că ele trebuie adecvate, pe de o parte, stadiului în descreştere a evoluţiei epidemiei ţi, pe de alta, nevoilor stringente de reluare a proceselor economice, ai căror vectori sunt tocmai antreprenorii români şi străini cu afaceri în România.
În consecinţă, alături de alte măsuri de relaxare pe care le consideraţi de cuviinţă, solicităm
luarea unei măsuri directe, dedicate oamenilor de afaceri români şi străini, cu condiţia să-şi poată
proba această calitate în cadrul formalităţilor (nebirocratice) la intrarea în ţară.
Cerem cu insistenţă testarea acestor categorii la revenirea în ţară şi eliberarea unui paşaport COVID, prin aceasta oferindu-le posibilitatea de a gestiona propriile afaceri şi de a coordona pregătirea firmelor pentru reluarea activităţilor şi, nu în ultimul rând, pentru facilitarea investiţiilor în vederea demarării de noi proiecte în economia românească.
Măsurile luate de România în prezent prin introducerea stării de urgenţă sunt cel puţin discutabile întrucât, referitor la categoriile mai sus menţionate, la revenirea în ţară, mai mulţi cetăţeni străini (italieni în cazul de faţă) au fost introduşi în carantină instituţionalizată fără să se ţină cont de importanţa activităţii lor pentru bunul mers al României. Deseori, ni s-a cerut ajutorul şi, la rândul nostru, am încercat să vă informăm într-o formă profesionistă, confidenţială. Ne vedem acum
obligaţi să facem publice îngrijorările noastre, în speranţa că vor avea o mai mare audienţă.
Credem că importanţa investitorilor străini pentru economia românească nu mai trebuie accentuată. Numai cu Italia, spre exemplu, al doilea partener comercial al României, schimburile economice au atins cifra de aproape 15 miliarde de Euro.
Măsurile de relaxare şi de suport sunt aşteptate de către toţi oamenii de afaceri şi investitori români şi străini, care în acest moment nu pot intra în România, riscând compromiterea afacerilor. O bună parte dintre ei sunt dispuşi să preia, contra cost, testarea anterior menţionată.
Combaterea crizei economice cauzată de COVID-19, domnilor miniştri, trebuie să plece tocmai de la aceste măsuri elementare de deblocare a comunicării directe, nemijlocite, dintre titulari şi firmele lor. Deja politica penală a ţării s-a dovedit greşită, abuzivă şi păguboasă în relaţia cu mediul de afaceri autohton, procedându-se la măsuri coercitive exagerate, populiste, inclusiv cu lipsire de libertate, pentru infraciuni care – în alte state UE – sunt pedepsite în primul rând cu recuperarea prejudiciului şi, în planul doi, cu sancţionarea administrativă.
La noi, inversându-se priorităţile şi procedându-se penal de-a valma, pentru scopuri propagandistice, s-a produs o comprimare artificială, împotriva interesului naţional, a mediului de afaceri. Prelungirea actualelor măsuri restrictive nu face decât să adâncească această contracţie – care nici măcar nu e coerentă şi consecventă, existând deja mai multe excepţii cunoscute, care introduc dubla măsură în evaluarea diverselor categorii, unele mai importante decât altele, nu se ştie pe ce criterii.
Prin asemenea gen de acţiuni, s-au pierdut zeci de mii de locuri de muncă, închinzându-se cele mai importante firme româneşti, altele fiind vulnerabilizate până la limita preluării lor la un preţ modic de firme din străinătate. Or, efectul crizei economice cauzate de pandemie va fi exact acelaşi, de slăbire a capitalului autohton, adâncind o stare deja precară, dacă nu oferim de urgenţă ‘libera circulaţie’ oamenilor de afaceri şi învestitorilor.
Testarea multiplicată, ca măsură extinsă, de politică generală, nu are voie să mai întârzie, nici pentru cei vulnerabili (medici, bătrâni, oameni ai străzii, etc.), dar nici pentru oamenii de afaceri, chemaţi să contribuie la sănătatea economică a vieţii populaţiei şi, în final, la stabilitatea ţării”, spune Asociația.
