Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță punerea în transparență decizională a proiectului de lege privind organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, prin care se propune instituirea unui cadru legislativ distinct, coerent și sistematizat pentru organizarea, funcționarea și exercitarea atribuțiilor administrației electorale. Proiectul de act normativ a fost publicat la data de 16 septembrie 2026 și poate fi consultat în secțiunea Legislaţie electorală – Transparență decizională. Observațiile și propunerile privind proiectul de act normativ pot fi transmise la adresa de e-mail [email protected] până la data de 15 octombrie 2026.
Proiectul continuă procesul de reașezare organizațională început prin depunerea la Parlament, în luna martie 2026, a proiectului noului regulament de organizare și funcționare, dar îl fundamentează la nivel legislativ. Organizarea nu mai este construită prin multiplicarea structurilor și a nivelurilor de conducere, ci prin delimitarea funcțiilor principale ale Autorității, separarea structurilor de specialitate de cele de suport, comasarea activităților conexe, reducerea nivelurilor ierarhice și dimensionarea structurilor în raport cu volumul și complexitatea reală a atribuțiilor.
În plan funcțional, transformarea cea mai importantă este trecerea de la compartimente suport orientate predominant spre administrarea internă a aparatului la structuri de specialitate construite în jurul managementului electoral, planificării, controlului bazat pe risc, profesionalizării și informatizării proceselor electorale. În teritoriu, accentul se deplasează de la existența unei structuri de conducere în fiecare județ la capacitatea operațională efectivă, dimensionată pe baza unor indicatori obiectivi.
Conducerea AEP, un model de conducere stabilit expres prin lege
Autoritatea este condusă de un președinte, cu rang de ministru, ajutat de doi vicepreședinți, cu rang de secretar de stat. Legea precizează că președintele și vicepreședinții își exercită atribuțiile în mod independent și imparțial.
Președintele este numit de Parlament, în ședință comună, la propunerea grupurilor parlamentare, iar cei doi vicepreședinți sunt numiți tot de Parlament, unul la propunerea Președintelui României și celălalt la propunerea prim-ministrului. Numirea este precedată de examinarea candidaților de către comisiile juridice reunite.
Proiectul reglementează astfel nu numai titularii conducerii, ci și procedura de desemnare și sursele instituționale ale propunerilor
Condiții ridicate de acces la funcțiile de conducere
Accesul la funcțiile de președinte și vicepreședinte este condiționat de cerințe privind studiile, experiența profesională, integritatea și incompatibilitățile. Pentru funcțiile de conducere sunt prevăzute studii universitare de master sau echivalente și minimum 15 ani de experiență profesională, alături de celelalte condiții stabilite de lege.
Proiectul urmărește astfel ca funcțiile de conducere ale administrației electorale să fie exercitate de persoane care îndeplinesc standarde profesionale și de integritate stabilite direct prin lege.
Mandat de 8 ani și reguli de continuitate
Mandatul președintelui și al vicepreședinților este stabilit la 8 ani și poate fi reînnoit o singură dată. Durata mandatului urmărește asigurarea stabilității și continuității conducerii Autorității pe parcursul mai multor cicluri electorale, precum și reducerea riscului ca schimbările de natură politică să influențeze frecvența înlocuirii conducerii instituției. În cazul vacanței funcției se numește un nou titular pentru perioada de mandat rămasă, iar legea reglementează și interimatul funcției de președinte.
Proiectul introduce și o regulă specială pentru situația în care mandatul expiră în perioada electorală aferentă alegerilor organizate la termen: mandatul se prelungește de drept până la publicarea rezultatelor oficiale, dar nu mai mult de 90 de zile de la expirare, interval în care Parlamentul trebuie să finalizeze procedura de numire a succesorului. Reglementarea urmărește continuitatea conducerii AEP în perioada în care instituția îndeplinește atribuții electorale de maximă intensitate, evitând apariția unui vid de conducere în cursul scrutinului.
Proiectul reglementează distinct și continuitatea la expirarea obișnuită a mandatului, până la începerea exercitării mandatului de către succesor, în limita termenului stabilit de lege.
Jurământ, incompatibilități și conflicte de interese
Președintele și vicepreședinții depun jurământ înainte de intrarea în exercițiul mandatului, iar refuzul depunerii acestuia împiedică intrarea în exercițiul funcției.
Le sunt aplicabile regimul incompatibilităților și conflictelor de interese prevăzut de legislația în materie de integritate, constatarea și sancționarea acestora realizându-se potrivit Legii nr. 176/2010. Această componentă completează condițiile de acces la funcție cu garanții aplicabile pe întreaga durată a mandatului.
Încetarea, revocarea și suspendarea – cazuri stabilite prin lege
Proiectul enumeră cauzele de încetare a mandatului și reglementează distinct revocarea. Revocarea poate interveni numai în situațiile prevăzute de lege și trebuie dispusă motivat, prin hotărârea Parlamentului, cu respectarea transparenței, contradictorialității și dreptului la apărare. De asemenea, este reglementată posibilitatea suspendării în situația trimiterii în judecată pentru o infracțiune intenționată incompatibilă cu exercitarea funcției. Prin această soluție, încetarea mandatului înainte de termen este supusă unor cauze și garanții procedurale expres prevăzute de lege.
Delimitarea atribuțiilor președintelui și vicepreședinților
Președintele exercită conducerea Autorității, organizează, coordonează și controlează activitatea instituției, este ordonator principal de credite, coordonează politicile și strategiile, exercită competențele privind raporturile de serviciu și de muncă și emite ordine pentru organizarea activității interne și exercitarea atribuțiilor administrative. Vicepreședinții sprijină activitatea președintelui și exercită atribuțiile prevăzute de lege sau delegate prin ordin.
Colegiul consultativ – mecanism intern de analiză
Proiectul instituie Colegiul consultativ ca organism intern alcătuit din președinte, vicepreședinți, secretarul general și conducătorii compartimentelor de prim nivel. Colegiul analizează problemele strategice și manageriale, direcțiile de dezvoltare instituțională și alte aspecte din competența Autorității și formulează recomandări cu caracter consultativ. Rolul său nu este lipsit de importanță chiar dacă reprezintă un instrument de consultare și coordonare managerială, fără transferarea competențelor decizionale ale titularilor prevăzuți de lege.
Corpul experților electorali – componentă profesională specializată
Proiectul califică expres Corpul experților electorali drept componenta profesională specializată a administrației electorale, destinată asigurării continuității, imparțialității și profesionalismului activității organismelor electorale. Expertul electoral exercită o funcție de interes public și este supus unor principii explicite: legalitate, imparțialitate, independență, neutralitate politică, profesionalism, integritate și responsabilitate. Condițiile de admitere rămân cele prevăzute de legislația electorală, în timp ce standardele profesionale și de competență și metodologia de organizare și funcționare a Corpului sunt stabilite prin hotărâre a AEP.
Corpul operatorilor de calculator și dezvoltarea competențelor tehnice
Corpul operatorilor de calculator este organizat și administrat de AEP ca evidență a operatorilor de calculator ai birourilor electorale (în țară) și a membrilor-operatori (în străinătate). Proiectul consacră pregătirea acestora ca activitate permanentă și prevede expres organizarea, în colaborare cu STS, a activităților de pregătire, formare profesională, testare, evaluare și certificare. Este astfel corelată profesionalizarea personalului electoral cu creșterea ponderii sistemelor și aplicațiilor informatice în organizarea scrutinurilor.
Actele Autorității Electorale Permanente
O tipologie expresă a actelor AEP. Proiectul stabilește clar că, în exercitarea atribuțiilor sale, Autoritatea adoptă hotărâri, instrucțiuni și decizii. Fiecărei categorii îi este atribuită o funcție juridică distinctă.
Hotărârile sunt acte administrative adoptate pentru organizarea executării legii și exercitarea atribuțiilor Autorității. Cele cu caracter normativ pot aproba norme, metodologii, regulamente, proceduri generale și alte măsuri normative necesare organizării scrutinurilor.
Instrucțiunile sunt acte administrative pentru punerea în aplicare a legislației electorale, a hotărârilor Autorității și a celorlalte acte normative și pot stabili măsuri metodologice, tehnice și operaționale necesare aplicării unitare.
Deciziile sunt acte administrative cu caracter individual, prin care se stabilesc, se modifică ori se sting drepturi și obligații sau se soluționează situații juridice individuale. Această delimitare creează o corespondență între natura intervenției juridice și instrumentul administrativ utilizat. De asemenea, hotărârile, instrucțiunile și deciziile sunt semnate de președinte și se supun contrasemnării vicepreședinților.
