Benzile Desenate revin pe simezele Palatului Suțu în luna martie, iar publicul poate vedea, o lună întreagă, noi desene expuse într-un spațiu special amenajat.
Muzeul Municipiului București organizează de șapte ani evenimente dedicate celei de-a noua arte – banda desenată, oferind publicului expoziții, publicații, lansări, prezentări, ateliere BD pentru copii și, nu în ultimul rând, Salonul BD „Povești din București în benzi desenate” găzduit de Palatul Suțu și Casa Filipescu-Cesianu.
Ca o formă de prețuire și admirație pentru valorile din domeniul benzii desenate autohtone, a luat naștere seria expozițiilor „Maeștri ai benzii desenate românești”, un concept al autorului de benzi desenate Mihai I. Grăjdeanu.
Cine sunt autorii și ce spune critica despre ei:
Valentin Iordache (n. 1954, Drobeta-Turnu Severin). Este absolvent al Facultății de filologie din Craiova. A debutat cu desene în anul 1976 în presa studențească și a publicat benzi desenate în fanzinele studențești din anii 70 și 80 de la Craiova, printre care SFLASH, al clubului SFVA, și în almanahul „Ramuri” ori revista „Orion”. Publică în anii 1992-1993 serialul „Le Mitocain roumain” în Academia Cațavencu, apoi în mai multe reviste precum Jurnalul SF, Mini Azi, AH, BD!, care-i dedică un număr special de anvergura unui album BD (nr.16, din 2004), Helion, BDC, iar după 2000, în Sanki, Helion, Carusel și alte publicații tipărite și electronice.
Este, de la absolvirea cursurilor, profesor de limba franceză în Orșova și acum publică benzi desenate la… Gazeta de perete a profesorilor, care sunt strânse în volume speciale ale fanzinului „Sanki”, disponibile pe hârtie și online.
„În 2006, apare volumul Epistaxis la hamsii, la editura MJM din Craiova, și obține trofeul anual al celui mai bun album BD românesc. Autor a peste 100 de povești în benzi desenate, este o legendă vie a grupului Banda Desenată Craioveană. A creat personaje memorabile: Johann, micuțul căruia îi plăceau stelele, Herta, cea cu ochii de aur, Hans, păpușarul cocoșat, sau Erji, mireasă în perspectivă! Valentin Iordache a excelat însă cel mai bine în nararea poveștilor BD, tratate într-un stil grafic personal și ușor de recunoscut. De un umor aflat câteodată la limita emoțiilor adânci, a presărat istoria BDC cu povești inefabile, precum „Sfânta dictatură populară”, „Cântecul lui Foaie-verde”, „Eram tineri”, „Halta din Strehaia”, dar mai ales seria caragialeană „Le mitocain roumain”. Valentin Iordache este Marele Autor. Chapeau!” – Viorel Pîrligras, AH, BD! 16, 2004.
Marian Mirescu (1956, Craiova) a debutat în revista „Cutezătorii”, iar în timpul studenției filologice de la Craiova a publicat în reviste de profil. În 1983, la înființarea clubului SFVA, a realizat și primul fanzin SF, cu povestiri, desene și benzi desenate: SFLASH. A mai publicat în anii 80 benzi desenate în almanahul Ramuri, în revista Orion, almanahul Anticipația. După 1989, a continuat aventura Orion – revistă (ultimul număr 1994) și carte SF (traduceri și coperte), a publicat în săptămânalul Jurnalul SF, în suplimentul săptămânal Mini Azi, suplimentul Strip Top de la Timișoara, Spații enigmatice de la Iași. În 1996, a inițiat seria de fanzine AH, BD! și a participat la unele din numeroasele încercări editoriale din acei ani, printre care „Quadrat”, „Abracadabra”. A înființat în 2004 fanzinul Sanki și este parte a proiectului Syndicart.net! (webmaster Dan M. Mirescu). A colaborat și contribuit la Helion din Timișoara, BDC din Craiova, Carusel – serie nouă coordonată de Sandu Florea, și la altele din țară și străinătate în SUA – Hell & Heaven și WAR, Waspcomics, Serbia – Strip Pressing, Stripoteka, Polonia – Staruorzzz: Stare klisze, Gildia.
„Marian Mirescu și-a creat un univers BD propriu, plecând de la cel clasic și tradițional de pe piața occidentală. Astfel, în viziunea sa, Pif devine Zorrel, Tintin devine Tetin, C. Arnal devine Profesorul Kanal. Lor li se alătură dinozaurul Bebe, influențat fără îndoială de succesul de piață al Jurrasic-Park-ului, puștiul Tetin – apărut în perioada când fiul său se afla în etapa de tetină, și extraterestrul PRZ – antimodelul clasicului ET. Totuși, cel mai pregnant personaj al său a rămas până în ziua de azi Bulă, un hâtru cu rădăcini populare care se pliază atât de bine pe specificul caracterului național. În ceea ce privește tehnica de execuție, nu exagerez cu nimic când afirm că Marian Mirescu este un maestru al liniei, un vicios al exercițiului grafic. Planșele sale exprimă bucuria desenului și produc acea încântare estetică privitorului. Marian Mirescu este un Grafician” – Viorel Pîrligras, AH, BD! 20, 2012.
Vernisajul va fi sâmbătă, 14 martie, ora 15.00. Expoziția, cu intrare gratuită, este deschisă în perioada 4 – 31 martie 2020, la Palatul Suțu, București.