Biserica Ortodoxă Română nu este indiferentă faţă de prezentul şi viitorul României și spune că apără şi promovează în societate valorile credinţei creştine şi ale democraţiei europene, spre binele poporului român.
În acest sens, în calitate de prim semnatar al „Declaraţiei cultelor pentru integrarea României în Uniunea Europeană” din 16 mai 2000, Biserica Ortodoxă Română reafirmă angajamentul ferm faţă de apartenenţa României la Uniunea Europeană, spaţiu al prosperităţii şi cooperării între popoarele Europei, ai cărei părinţi fondatori au fost profund ancoraţi în creştinism.
Întrucât, potrivit articolului 7 alineatul 1 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, cultele sunt „factori ai păcii sociale”, Sfântul Sinod a hotărât, în mod repetat, începând cu anul 2008, că arhiereului, preotului, diaconului, monahului şi monahiei din Biserica Ortodoxă Română le este interzis să facă politică partinică sau să participe la campanii electorale în calitate de susţinător(oare). Astfel, Biserica Ortodoxă Română îşi afirmă clar neutralitatea în timpul campaniilor electorale, în mod similar cu Armata Română.
Opţiunea electorală a clericilor trebuie să fie exprimată doar prin votul personal secret, şi nu prin partizanat politic, aşa cum cadrelor militare în activitate le este interzis să îşi exprime în public opinii politice, să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice, să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat pentru funcţii publice.
În concluzie, poporul român are nevoie, în acelaşi timp, de libertate şi de unitate, de prosperitate şi de stabilitate, spune BOR.
