Biserica şi Armata se află în topul instituţiilor în care românii au cea mai mare încredere, alături de Poliţie şi Academia Română, potrivit sondajului realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI).
„Rezultatul măsurătorii noastre nu este foarte diferit de cel de anul trecut – chestiunea asta este foarte bună, pentru că vorbim despre un fenomen care are o anumită stabilitate în timp, nu e un fenomen care se schimbă în funcţie de ce vedem la televizor, în funcţie de ce se întâmplă în fiecare lună etc. Începem să identificăm nişte structuri atitudinale cu o anumită stabilitate”, a declarat, miercuri, Darie Cristea, cercetător la ISPRI, prodecan al facultăţii de sociologie a Universităţii din Bucureşti, care a prezentat rezultatele sondajului la Academia Română, în cadrul evenimentului „Barometrul Vieţii Religioase”, aflat la a treia ediţie, notează Agerpres.
66,3% dintre români au încredere multă sau foarte multă în Biserică
Potrivit datelor, 66,3% dintre români au încredere multă sau foarte multă în Biserică, 61,4% în Armată, 60,2% au încredere în Academia Română, 48,3% în Poliţie, iar 43,3% au încredere în Primăria din localitatea unde locuiesc.
- Cea mai puţină încredere o prezintă, potrivit sondajului, partidele politice, Parlamentul, Guvernul şi Preşedinţia.
Relaţiile dintre diversele religii şi confesiuni din ţara noastră sunt privite de români ca fiind bune (63,4%) sau foarte bune (15,1%).
„Este un pachet de indicatori care măsoară diferite aspecte ale religiozităţii – am încercat măsurarea religiozităţii cu 4-5 indicatori pentru a obţine o imagine mult mai bună şi mai particulară a acestui fenomen – 54% din publicul din România se consideră ‘sigur da’ o personă religioasă, iar 28% ‘mai degrabă da’, deci avem o mărturisire a religiozităţii la practic 82% din publicul din România”, a mai spus Darie Cristea.
El a precizat că se observă o diferenţă între cei care se consideră persoane religioase şi cei care spun că, de exemplu, cred în Dumnezeu, deoarece sunt mai mulţi cei care cred în Dumnezeu decât cei care se consideră persoane religioase.
Din totalul celor care au spus că „nu prea se consideră/ nu prea sunt” persoane religioase, majoritatea covârşitoare – 92,3% au spus ca sunt mai degrabă indiferenţi faţă de religie şi doar 7,1% au răspuns că sunt mai degrabă împotriva religiei.
Potrivit studiului, indiferent de confesiunea sau religia avută, 91,6% dintre respondenţi au spus că cred în Dumnezeu.
Întrebaţi cât de importantă este religia pentru respondenţi, pe o scală de la 1 la 10 – unde 1 înseamnă deloc importantă şi 10 înseamnă extrem de importantă, 46,7% dintre români s-au regăsit la 10, 11,6% au răspuns cu 9, 15,6% cu 8, în timp ce 2,8% se consideră la 1.
Datele sondajului de opinie au fost culese în perioada 27 noiembrie – 9 decembrie 2022.
Volumul eşantionului a fost de 1.000 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani.
Eroarea maximă admisă a datelor este de +/- 3,1%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat telefonic. Chestionarele au fost aplicate în toate judeţele României şi în sectoarele Municipiului Bucureşti.
Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.
