Banca Naţională a României (BNR) a revizuit descendent la 7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024. În noiembrie 2022, banca centrală estima o inflaţie de 11,2% pentru finalul anului 2023, potrivit News.ro.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat miercuri că vede inflaţia în jos. Guvernatorul nu dă însă asigurări că rata dobânzii de politică monetară nju va creşte în viitor. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa din 9 februarie 2023, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.
„Noi avem prognoza pe care o avem şi vedem inflaţia în jos. Şi nu am zis niciodată că nu mai facem nimic cu dobânda, depinde. Nu m-aţi întrebat, dar vă spun eu. Depinde ce se va întâmpla. Nu am ieşit să spunem că „gata, dobânda maximă e de 7%”. Spunem că, pentru situaţia actuală, ne-am uitat şi în stânga, şi în dreapta, adică şi ce au făcut cehii, polonezii, unii s-au dus într-adevăr mai sus. Noi am rămas cu dobânda la 7%. Nu am făcut o declaraţie că nu vom mai mişca rata de politică monetară. Depinde de foarte mulţi factori pe care nu îi controlăm”, a declarat miercuri Mugur Isărescu.
În ultimii 2 ani, băncile centrale din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia, România) şi din zona euro au revizuit ascendent, în mod repetat, proiecţiile privind rata inflaţiei pentru anul 2022.
”Rata anuală prognozată a inflaţiei IPC: semnificativ revizuită descendent până în T3 2024 (august), ca urmare a includerii în analiză a parametrilor noii scheme de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată pe o traiectorie continuu descendentă, menţinându-se însă la valori superioare intervalului ţintei centrale”, arată datele BNR.
Conducerea băncii centrale estimează că rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustat se va înscrie pe o traiectorie descendentă începând cu T2 2023, dar se va menţine la valori superioare intervalului ţintei.
„Există motive pentru scăderea inflaţiei. Sunt efecte de bază, de exemplu creşterea de preţuri în aprilie anul trecut a fost de 3 şi ceva la sută. Ne aşteptăm prin luna mai, dacă nu apare alt şoc – atunci a fost şi şocul războiului şi majorări de preţuri – inflaţia de la 15% să coboare spre 11-10%”, a precizat Isărescu.
În ceea ce priveşte riscurile la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflaţiei, aici BNR menţionează: Evoluţiile mediului extern – reflectând îndeosebi implicaţiile războiului din Ucraina; Preţurile materiilor prime, ale bunurilor intermediare şi finale (îndeosebi componente energetice şi bunuri alimentare); Politica fiscală şi cea a veniturilor (posibile noi măsuri expansioniste, apropierea anului electoral, etape viitoare ale procesului de consolidare fiscală, absorbţia fondurilor europene); Piaţa muncii: noi presiuni de creştere a salariilor în contextul erodării puterii de cumpărare, penurie de forţă de muncă calificată în anumite sectoare, posibilitatea ca piaţa muncii să reflecte, cu un decalaj specific, încetinirea preconizată a dinamicii activităţii economice.
În 2022, România şi-a îmbunătăţit poziţia ocupată în clasamentul UE din punct de vedere al ratei inflaţiei IAPC; în majoritatea ţărilor membre s-a atins un plafon în a doua jumătate a anului.
În trimestrul IV 4 2022 şi ianuarie 2023, preţurile bunurilor energetice au exercitat o influenţă dezinflaţionistă, contrabalansată însă de evoluţia inflaţiei de bază CORE2 ajustat.
Temperarea inflaţiei combustibililor a fost susţinută de traiectoria descendentă a cotaţiei ţiţeiului Brent, dar şi de aprecierea leului în raport cu dolarul SUA.
Rata anuală a inflaţiei pe segmentul electricitate şi gaze naturale a fost, în linii mari, stabilă; schema de sprijin a continuat să limiteze transmisia evoluţiilor cotaţiilor en gros în preţurile finale.
Pieţele internaţionale ale materiilor prime s-au detensionat, într-o anumită măsură, dar efectele indirecte de-a lungul lanţului intern de producţie nu s-au epuizat.
