Modelul hibrid între lucrul de acasă şi lucrul de la birou este soluţia ideală pentru bucureşteni, aproape 65% preferând această variantă, relevă datele unui studiu de specialitate dat luni publicităţii.
Ce-și doresc bucureștenii: Trei zile în afara biroului şi două la birou
Lucrul integral de acasă este o variantă ideală pentru circa 26% dintre bucureşteni, în timp ce dintre cei care ar dori un model hibrid dintre lucrul de acasă şi lucrul de la birou, cei mai mulţi, respectiv 22,3% ar opta pentru trei zile în afara biroului şi două la birou.
Aproximativ 10% ar prefera să lucreze patru zile pe săptămână de acasă, în timp ce 22,3% ar opta pentru trei zile lucrate de acasă, 20,1% pentru două zile de acasă şi 12% pentru o zi de acasă, scrie spotmedia.ro.
Doar 7,6% dintre respondenţi au declarat că ar prefera să lucreze numai de la birou, iar restul de 2,6% au optat pentru alte variante.
S-au schimbat preferințele legate de locuințe
Studiul a relevat faptul că aproximativ 53% dintre respondenţi nu au lucrat deloc de acasă în ultima perioadă. Aproape 34% au lucrat în medie de acasă 4-5 zile pe săptămână, 8,4% au lucrat de la domiciliu 2-3 zile pe săptămână, iar aproximativ 5% câte o zi pe săptămână.
În jur de 40% dintre respondenţii care au lucrat de acasă au apreciat că pentru ei acest lucru a fost foarte bun, iar peste 28% au afirmat ca a fost bine. Un procentaj de 15,6% consideră că lucratul de acasă a fost satisfăcător.
La polul opus, 7,8% dintre respondenţi s-au declarat nesatisfăcuţi de munca de acasă, iar 8% s-au declarat chiar frustraţi din acest motiv.
„Este clar că lucrul de acasă va rămâne o variantă îmbrăţişată de tot mai mulţi angajatori şi preferată de angajaţi, fie integral, fie printr-un model mixt. Această nouă realitate şi-a pus deja amprenta şi pe piaţa rezidenţială, iar transformările de pe acest segment vor continua şi în perioada următoare.
Vedem deja o creştere a cererii pentru locuinţe mai mari şi de asemenea pentru case în afara oraşului. Odată cu continuarea acestui trend, credem că va continua să câştige teren şi piaţa închirierilor în contextul în care cel mai mare accent acum se pune pe flexibilitate şi mobilitate”, a declarat Andreea Hamza, senior director Living Department JLL România.
Aproximativ 70% dintre respondenţi lucrează în sistemul privat, iar 30% în sistemul public. Cei mai mulţi respondenţi (11,6%) lucrează în sectorul de IT&C, urmat de retail/comerţ, cu 8,5%, sănătate şi asistenţă socială, respectiv servicii profesionale, ambele cu câte 8,3%.
Câți intenționează să cumpere o locuință
Aproape 35% dintre respondenţi spun că în prezent intenţionează să cumpere o casă, 28,6% s-ar orienta către un apartament, iar 12,5% ar prefera mai degrabă să cumpere un teren pentru casă. Totodată, circa 10% ar vrea să închirieze un apartament, iar 2,7% să închirieze o casă, 11,2% afirmă că nu intenţionează să cumpere sau să închirieze ceva în următorul an, cel puţin.
În privinţa criteriilor de selecţie avute în vedere pentru achiziţia unei locuinţe, printre cele mai importante se numără încrederea în modul în care a fost construită (59% consideră că este cel mai important criteriu sau foarte important), fiind urmat îndeaproape de calitatea construcţiei şi a finisajelor (50,5%), apoi de localizare, incluzând aici apropierea sau accesul facil către centrul oraşului sau transportul în comun (45%) şi compartimentarea eficientă sau funcţionalitatea spaţiului interior (44%).
Pentru potenţialii cumpărători contează cel mai puţin vechimea imobilului (numai 38% au afirmat că este foarte important acest aspect) şi existenţa unor facilităţi multiple la câteva minute distanţă (locuri de joacă, magazine de proximitate, spaţii verzi, şcoală, grădiniţă, teren de sport etc.), cu aproximativ 41%.
Ce caută chiriașii
În privinţa celor care ar opta să închirieze o locuinţă, aproximativ 46% pun pe primul loc localizarea, incluzând apropierea sau accesul facil către centrul oraşului, şi transportul în comun.
Aproape 30% pun pe primul loc compartimentarea eficientă şi funcţionalitatea spaţiului interior, iar 15% accesul la spaţii exterioare precum grădini şi terase. Vechimea imobilului este irelevantă pentru chiriaşi (niciunul dintre respondenţi nu a pus acest criteriu pe primul loc), mai spune studiul.
Puţin importante sunt nivelul de mobilare şi existenţa multiplelor facilităţi în apropiere (ambele cu câte 2,7% dintre respondenţi care le plasează pe primul loc), dar şi calitatea construcţiei (doar 4,1% au menţionat acest criteriu pe primul loc).
„Dacă ne referim strict la un ansamblu rezidenţial, respondenţii apreciază că facilităţile cele mai importante sunt existenţa unei pieţe sau a unui supermarket (46,4% pun acest criteriu pe primul loc), urmat de spaţii verzi şi parcuri (26,2%), locurile de joacă (aproape 7%), piscină (aproape 5%), terenurile de sport şi paza ansamblului (3,3% fiecare). Numai câte 2,9% dintre respondenţi au pus pe primul loc şcoala, respectiv grădiniţa”, susţin realizatorii analizei.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de circa 1.300 de persoane din Bucureşti şi judeţul Ilfov, în luna noiembrie.
