Pentru evitarea aglomeraţiei în mijloacele de transport în comun, autorităţile au cerut ca angajaţii din instituţiile publice, dar şi salariaţii companiilor să-şi adapteze programul de muncă, să lucreze de acasă sau să vină pe rând la serviciu.
Pentru evitarea râspândirii exponenţiale a SARS-CoV-2 în Capitală, companiile şi toate instituţiile de stat sunt obligate să-şi pună angajaţii să lucreze de acasă sau, dacă nu e posibil, să împartă salariaţii în grupe care să vină la ore diferite la lucru, pentru a nu aglomera transportul în comun.
După ce experţii epidemiologi au atras atenţia asupra faptului că cel mai mare pericol de infectare cu noul coronavirus este transportul în comun, Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă a cerut companiilor private şi instituţiilor de stat să ia o serie de măsuri privind programul de lucru al salariaţilor.
„Prin măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc se prevede că, în situaţia în care nu se poate desfăşura activitatea de către salariat în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu şi în vederea evitării aglomerării transportului public, instituţiile şi operatorii economici publici şi privaţi organizează programul de lucru astfel încât personalul să fie împărţit în cel puţin două grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferenţă de cel puţin o oră”, se mai arată în comunicatul prefecturii.
În aceeaşi şedinţă s-a mai decis ca administratorii pieţelor agroalimentare, publice şi private, să instituie fluxuri de acces, astfel încât zonele de intrare în pieţele agroalimentare să fie separate de zonele de ieşire.
Administratorii vor stabili măsuri prin care va fi asigurat un flux de persoane optim care să conducă la respectarea distanţei sociale recomandate, de minimum 1,5 metri între cumpărători, dar şi între cumpărători şi comercianţi.
Cum vor fi monitorizate cazurile de COVID-19
Pe de altă parte, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat că platforma digitală Corona-Forms, care permite o mai bună filtrare a cazurilor de COVID-19, pe zone, până la nivelul străzilor şi care este capabilă să realizeze o hartă pe care apar toţi cei infectaţi, va deveni funcţională de astăzi după ce a fost testată deja în mai multe judeţe.
Nelu Tătaru a explicat şi cum va funcţiona platforma digitală dezvoltată de Ministerul Sănătăţii şi STS.
„În momentul în care un rezultat (al unui test pentru depistarea COVID-19 – n.red.) vine de la un laborator, el ajunge în acelaşi timp atât la pacient, în mesaj sau apare şi în format electronic, apare la DSP, din datele pacientului apare la medicul de familie şi la Casele de asigurări de sănătate. Este anunţat, se ia legătura cu medicul de familie, rămâne în izolare şi monitorizare.
În contextul în care avem un rezultat pozitiv şi este asimptomatic, rămâne în legătură cu medicul de familie. Apariţia unor simptome înseamnă reevaluarea, solicitarea unui transport, de obicei Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă face acest transport, iar la spitalele care sunt dedicate se merge pe programare şi se face o evaluare.
La spital, dacă evaluarea nu confirmă modificări radiologice, se decide continuarea la nivel de domiciliu, în continuare se face monitorizarea cu un tratament de specialitate. La fel, DSP-ul este cel care tot în această platformă va da acele decizii de concediu medical, pe care îl va acorda medicul de familie în monitorizarea de până la 14 zile.
În condiţiile în care cel care primeşte testul este negativ, la fel, ajunge la medicul de familie care va decide câte zile stă în concediu în funcţie de infecţia respiratorie pe care a acuzat-o la un moment dat”, a spus Nelu Tătaru, care a ţinut să precizeze că până la sfârşitul săptămânii va fi gata şi introducerea în platformă a anchetelor epidemiologice.
