Cu aproape două milioane de locuitori, capitala României ar trebui să fie înconjurată de peste 100 de mii de hectare de pădure, ca să ne bucurăm cu toții de un mediu sănătos. În realitate, sunt doar 18 mii de hectare, din care se tot taie.
Nici spațiile verzi din oraș nu sunt suficiente. Legislația prevede măcar 26 de metri pătrați de verdeață de om, însă în acest moment sunt puțin peste 7 metri pătrați.
Bucureştiul a rămas din păcate cu jumătate din bariera verde de altădată. Ca să vă faceți o idee, în ultimii 10 ani, cei care au tăiat pădurile ar fi putut să umple 45 de mii de camioane cu lemne, susțin organizațiile de mediu.
La periferia orașului mai există câteva oaze de verdeață, unele chiar amenajate. Cum este de pildă pădurea Băneasa, unde găsim trasee pentru alergare, alei pentru promenadă și spații de joacă.
În unele cartiere din oraș, oamenii și-au amenajat grădini urbane în care plantează copaci, flori și legume.
Bucureştiul a rămas, din păcate, cu jumătate din bariera verde de altădată. În Ilfov, suprafața împădurită este de 16 la sută, în loc de 30. Iar spațiile verzi din oraș sunt insuficiente și din ce în ce în ce mai puține. Primăria nu are deocamdată un registru verde actualizat.
În schimb, există un proiect de lege, inițiat de societatea civilă pentru Centura verde a Bucureștiului.
Alex Găvan (inițiator centură verde): „Impactul bugetar al acestei legi e doar de 1,3 mil euro pe an, ca aceste păduri minunate din jurul capitalei, ultimele rămășițe din codrii Vlăsiei. să rămână în picioare să ne poată bucura, pentru educație, sport, recreere. Avem cele mai mari costuri din toate capitalele cu tratarea afecțiunilor generate sau înrăutățite de poluare, 6,35 miliarde de euro anual pentru a trata aceste afecțiuni. Și mai mult, este infrigementul pe poluare pe care-l avem cu UE, în curând vă trebui să începem să plătim amenzi de zeci de milioane de euro.”
