Trenuri Metropolis, produse de Alstom, asemănătoare celor din Sidney, vor circula pe Magistrala 5 de metrou din Bucureşti, prima garnitură urmând a fi livrată în mai puţin de 30 de luni, a declarat directorul general al Alstom pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, Gabriel Stanciu.
Potrivit lui Gabriel Stanciu, trenurile vor avea o configuraţie specifică, personalizată pentru metroul din Bucureşti, respectiv caroserie din oţel inoxidabil, 114 metri lungime şi 3 metri lăţime, asigurând o capacitate totală de 1.200 de pasageri/ tren.
”Acesta este primul contract pentru trenuri, pentru material rulant, al Alstom în România. Este o premieră importantă pentru noi. Alstom e un gigant mondial în producţia de trenuri de toate tipurile şi foarte multe ţări le folosesc de mulţi ani, iar la noi nu au circulat deloc, în tot acest timp. Peste 10 milioane de oameni sunt transportaţi zilnic cu trenuri Metropolis în toată lumea. Trenuri de metrou de la Alstom circulă în alte 25 de oraşe, între care Amsterdam, Dubai, Lausanne, Londra, New York, Paris, Sydney – ca să menţionez doar câteva, în ordine alfabetică. Prin acest contract le va avea şi Bucureştiul, deci suntem într-o companie selectă”, a declarat Gabriel Stanciu, într-un interviu acordat Agerpres.
”Magistrala 5 va beneficia de acest sistem numit CBTC (Communication-based train control) care permite ca trenurile să circule la intervale foarte scurte, coborând sub durata de 90 de secunde, în totală siguranţă. Acest lucru asigură o eficientizare a traficului, respectiv un flux mai mare de călători şi timpi de aşteptare reduşi. Pentru ca sistemul să funcţioneze, este nevoie de echipamente specializate şi compatibile, atât pe calea de rulare cât şi pe tren. Indiferent ce trenuri ar fi venit, ele ar fi trebuit să fie compatibile.
Faptul că sunt tot trenuri Alstom este o fericită coincidenţă şi ne bucurăm. Soluţia noastră de semnalizare se numeşte Urbalis şi este proiectată să controleze mişcarea trenurilor, astfel încât un număr mai mare dintre acestea să poată merge pe linie cu frecvenţe şi la viteze mai mari, în deplină siguranţă, cu sau fără conducător. CBTC utilizează telecomunicaţiile între sistemul de siguranţă şi automatizare a traficului, inclusiv echipamentul de siguranţă îmbarcat pe tren. Poziţia exactă a unui tren poate fi cunoscută cu precizie mai mare, pentru o siguranţă mai bună”, explică Stanciu.
Pasagerii vor beneficia de o serie de inovaţii care fac călătoria mai sigură şi mai confortabilă, inclusiv atenuarea zgomotului intern, patru uşi duble pe fiecare parte a fiecărui vagon, ferestre mari, iluminare cu LED-uri şi informaţii în timp real, cum ar fi harta dinamică a traseului. Unele caracteristici au fost proiectate pentru a permite un flux optim de pasageri, cum ar fi uşi largi, zone largi de trecere şi zone dedicate persoanelor cu dizabilităţi.
Fiecare tren este adaptat oraşului din care va face parte
Gama de trenuri de metrou Metropolis de la Alstom este în operare de peste 20 de ani în toată lumea, printre cei 60 de clienţi ai companiei fiind operatori de metrou din Paris, New York, Londra, Amsterdam, Singapore, Riyadh, Dubai, Sydney şi Montreal.
Directorul Alstom România a mai spus că fiecare tren este adaptat oraşului din care va face parte, de aceea se poate spune că este unic.
”Bucureştiul va avea trenul Metropolis care îi este specific. Dar sigur, există similitudini. De exemplu, în Sydney, Australia, furnizăm trenuri tot din oţel inoxidabil, tot cu sistemul CBTC, tot din şase vagoane, dar acolo sunt complet automatizate, adică fără mecanic. Soluţia ar permite acest lucru şi la Bucureşti, dar nu s-a optat pentru ea, cel puţin deocamdată. De asemenea, dotările interioare (sisteme de monitorizare cu camere de luat vederi, dispozitive pentru informarea şi anunţarea pasagerilor în timp real, sistemele de încălzire şi aer condiţionat) pot varia destul de mult, în funcţie de particularităţile şi cerinţele specifice”, a spus reprezentantul companiei.
Metroul din Drumul Taberei a fost dat în folosință la jumătatea lunii septembrie, are 7 kilometri și 10 stații și este cea mai scumpă lucrare de infrastructură urbană realizată în România după 1989.
